Zelenski merge în SUA pentru a semna acordul cu Trump pentru pace între Ucraina şi Rusia

Într-un pas major spre detenționarea conflictului dintre Ucraina și Rusia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este programat să efectueze o vizită în Statele Unite, unde urmează să semneze un acord de pace discutat cu fostul președinte Donald Trump. Anunțul a fost realizat de Ruslan Umerov, secretarul Consiliului de Apărare și Securitate Națională al Ucrainei, care a precizat că delegația ucraineană a ajuns la un consens în privința principalelor prevederi ale înțelegerii convenite la Geneva.
„Am ajuns la o înțelegere comună asupra principalilor termeni ai acordului. Acum ne bazăm pe sprijinul partenerilor noștri europeni pentru următorii pași,” a afirmat Umerov, adăugând că se așteaptă ca vizita oficială a președintelui Zelenski în SUA să fie realizată cât mai curând, posibil în luna noiembrie, iar finalizarea convenției va avea loc cu președintele Trump.
Contextul planului de pace american: 28 de puncte pentru încetarea războiului
Planul propus de Statele Unite, alcătuit din 28 de puncte, a fost conceput pentru a încerca să încheie conflictul armat ce durează de ani buni între Ucraina și Rusia. Acesta include o serie de condiții prezentate deja de partea rusă pentru terminarea ostilităților. Totuși, Ucraina, împreună cu aliații săi europeni, solicită revizuirea acestui plan, întocmind o contrapropunere extinsă, care a fost însă respinsă de Kremlin.
Președintele rus Vladimir Putin a catalogat planul american inițial drept „o bază solidă pentru un acord final de pace”, avertizând că nu va accepta modificări majore în favoarea Ucrainei. De partea cealaltă, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a explicat că multe dintre elementele propunerii sunt acceptabile pentru Rusia, dar alte puncte necesită discuții suplimentare și a calificat versiunea revizuită ca fiind „total neconstructivă”.
Tensiuni între susținătorii europeni ai Ucrainei și planul american
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că ar încerca să submineze procesul diplomatic inițiat de Statele Unite, exercitând presiuni prin intermediul mass-media pentru modificarea radicală a planului american. În paralel, oficiali americani de înalt rang poartă discuții cu o delegație rusă la Abu Dhabi, încercând să consolideze acordul de pace.
Principalele prevederi controversate ale planului
Versiunea oferită de SUA prevede ca Ucraina să recunoască de facto controlul Rusiei asupra regiunii Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk, împreună cu peninsula Crimeea, în timp ce zonele din Donbas aflate momentan în afara controlului rusesc ar urma să devină zone tampon demilitarizate. Provocările majore rămân și în privința provincilor Herson și Zaporojie, care ar fi împărțite de facto pe baza frontului actual, în timp ce Rusia s-ar angaja să se retragă din anumite zone din regiunile Dnipropetrovsk și Harkov.
Ucraina și aliații săi europeni resping cedația unor teritorii pe care Rusia nu le controlează încă și insistă ca negocierile să ia în calcul linia frontului actuală.
În plus, planul american impune Ucrainei restricții privind forțele armate: reducerea efectivelor la cel mult 600.000 de soldați, renunțarea la armele cu rază lungă de acțiune și compromisul de a nu adera la NATO, prin înscrierea principiului neutralității militare în Constituție. În contrast, statele europene ar accepta o plafonare maximă a efectivelor la 800.000 de soldați și propun doar menționarea în acord a lipsei consensului în interiorul NATO privind aderarea Ucrainei.
Garanții de securitate și prezența militară
Potrivit proiectului american, Ucraina ar putea beneficia de garanții occidentale de securitate, care ar califica orice agresiune împotriva sa drept un atac asupra comunității transatlantice. Totuși, prezența trupelor străine pe teritoriul Ucrainei nu este permisă, doar urmând să fie staționate avioane de luptă europene în Polonia.
Aliații europeni solicită admiterea, totuși, a rotațiilor de trupe sau eventuale forțe de sprijin în Ucraina, reunite sub „Coaliția de Voință”, o structură militară ce nu ar fi sub comanda NATO, cu mențiunea că avioanele din Polonia să rămână sub autoritatea Alianței. Aceste revendicări europene întâmpină opoziția Rusiei, care le respinge vehement.
Aspecte financiare și reconstrucție
Planul american include și o componentă economică majoră: aproximativ 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident ar trebui direcționate către reconstrucția Ucrainei. Aliații europeni ar trebui să contribuie cu o sumă egală, în timp ce SUA ar obține beneficii financiare din implicarea în procesul de refacere, o condiție contestată de europeni, care susțin că Rusia trebuie să plătească integral despăgubiri pentru daunele războiului și că activele blocare ar trebui să rămână înghețate până la plata acestor compensații.
Concluzii
Vizita lui Volodimir Zelenski în SUA pentru semnarea acordului cu Donald Trump reprezintă o sanșă importantă pentru pacea în Europa de Est, însă obstacolele din negocieri și divergențele dintre pactul american și cerințele europene mențin tensiunea pe masa tratativelor diplomatice. Implicarea directă a marilor puteri și disponibilitatea de compromis vor fi cruciale pentru finalizarea unui acord durabil.
Articol redactat de echipa Economica.net pe baza celor mai recente informații și declarații oficiale.









