Zalando se judecă cu justiția europeană după ce a fost desemnată „platformă online foarte mare”

Gigantul german de comerț electronic Zalando a decis să conteste în instanță calificarea primită din partea Comisiei Europene, prin care a fost desemnată drept „platformă online foarte mare” (VLOP). Această măsură a fost luată anul trecut, în aprilie 2023, iar acum compania afirmă că autoritățile europene au interpretat greșit modelul său de afaceri.

Într-o postare publicată pe LinkedIn, Lena Wallenhorst, vicepreședinte responsabil cu guvernanța corporativă la Zalando, a subliniat că desemnarea ca VLOP nu reflectă corect natura serviciilor oferite de platformă. Decizia face parte dintr-un proces juridic mai amplu, după ce Tribunalul Uniunii Europene, o instanță subordonată Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a respins luna trecută apelul inițial al Zalando.

Zalando, o platformă „hibridă” între retail și marketplace

Punctul central al disputei îl reprezintă caracterizarea platformei Zalando. Oficialii companiei susțin că serviciul lor funcționează într-un model „hibrid”, combinând vânzarea produselor proprii cu cele furnizate de terți. Această diferență este esențială pentru Zalando, care argumentează că, spre deosebire de alți giganți digitali din lista VLOP, platforma sa oferă o componentă semnificativă de retail direct.

Lista platformelor clasificate în categoria VLOP este stabilită prin Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act - DSA) a Uniunii Europene, un cadru legislativ adoptat în noiembrie 2022, cu intrare în vigoare pentru aceste entități în august 2023. În prezent, această listă cuprinde aproximativ douăzeci de companii, printre care se regăsesc nume mari precum Google, Meta (fostul Facebook), dar și platforme de comerț electronic precum AliExpress și Shein.

Conform reprezentanților Zalando, în 2024, aproximativ 64% din valoarea brută a mărfurilor (GMV) tranzacționate pe platformă provine din activitățile proprii de retail, care nu intră sub incidența regulilor impuse de DSA pentru platformele online.

Ce prevede Legea serviciilor digitale și ce obligații impune?

Legea privind serviciile digitale a fost creată pentru a reglementa modul în care platformele online operează pe întreg teritoriul Uniunii Europene, cu scopul de a spori siguranța, transparența și responsabilitatea acestora față de utilizatori și autorități.

Regulamentul definește patru categorii de platforme și servicii digitale, fiecare fiind supusă unor norme specifice:

• Platforme foarte mari online (VLOP) - cu un număr foarte mare de utilizatori și impact semnificativ în piață
• Alte platforme online
• Servicii de găzduire de date
• Servicii intermediare

Pentru companiile etichetate drept VLOP, legislația impune o serie de obligații stricte, precum:

• Raportarea promptă și transparentă a conținutului ilegal apărut pe platformă
• Formularea unor termeni și condiții clare și accesibile pentru utilizatori
• Creșterea transparenței privind modul în care sunt afișate reclamele și recomandările pe site
• Partajarea datelor cu Comisia Europeană și autoritățile naționale în vederea verificării conformității cu reglementările

Aceste măsuri urmăresc să asigure un echilibru între inovație și protecția consumatorului, într-un mediu digital în continuă expansiune.

Un litigiu cu implicații majore pentru industria e-commerce

Contestația Zalando reflectă tensiunile existente între marile platforme digitale și autoritățile europene, care încearcă să impună un cadru legal adaptat noilor realități digitale. Deși multe dintre companii acceptă principiile reglementării, diferențele privind aplicabilitatea concretă a reguli și clasificarea platformelor creează dispute importante.

Dacă Zalando va reuși să-și schimbe statutul și să nu mai fie considerată VLOP, va câștiga o flexibilitate mai mare în administrarea platformei și mai puține obligații restrictive. Pe de altă parte, un verdict defavorabil va întări poziția Comisiei Europene în aplicarea DSA, încurajând și celelalte platforme să respecte cu rigurozitate noile reguli europene.

În concluzie, procesul dintre Zalando și justiția europeană este un exemplu elocvent al modului în care legislația digitală se adaptează rapid la schimbările din piața e-commerce, generând dezbateri și setând precedente importante pentru viitorul comerțului online în Europa.

---

Pentru mai multe detalii, urmăriți subiectul și evoluțiile din domeniul reglementării platformelor digitale în Uniunea Europeană.