Rusia a reacționat oficial pentru prima oară față de planul de pace în 28 de puncte propus săptămâna trecută de Statele Unite în cadrul conflictului din Ucraina. Într-un comunicat emis de președinția rusă, se arată că președintele Vladimir Putin consideră că versiunea inițială a documentului este „în conformitate cu discuțiile de la summitul ruso-american din Alaska” și că ar putea reprezenta „baza unei soluții pașnice și durabile”.

Cu toate acestea, Rusia a respins modificările propuse ulterior de Ucraina împreună cu susținătorii săi europeni. Kievul și țările europene au venit cu o contrapropunere, care a fost discutată duminică la Geneva. În urma acestor negocieri, SUA și Ucraina au anunțat că au construit „un cadru de pace actualizat și îmbunătățit”, fără a dezvălui însă detalii despre schimbările exacte.

Poziția Moscovei: Reacție critică la versiunea europeană a planului

Consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat luni că Rusia respinge modificările impuse de europeni, catalogând planul acestora drept „total neconstructiv” și „inacceptabil”. În același timp, Ușakov a menționat că multe dintre prevederile versiuni inițiale americane sunt „destul de acceptabile” pentru Moscova, în timp ce anumite puncte necesită discuții suplimentare.

Oficialul rus a subliniat însă că, deși Moscova respinge contrapropunerea Kievului și a Europei, este „firesc” ca propunerea inițială să sufere ajustări din partea tuturor părților implicate: Rusia, Ucraina, Statele Unite și Europa.

În ceea ce privește un eventual dialog direct, Ușakov a spus că ar fi „logic” ca Washingtonul să stabilească „un contact față în față” cu reprezentanții ruși pentru a începe negocierile, însă până în prezent nu există un acord concret privind o întâlnire și nici o propunere clară despre cine ar participa și când ar avea loc aceasta.

Elemente cheie ale planului inițial propus de SUA

Versiunea inițială a planului american prevede cedarea completă către Rusia a regiunii Donbas, alcătuită din provinciile Donețk și Lugansk, împreună cu Crimeea, care ar fi recunoscute de facto ca teritorii rusești. Zonele din Donbas controlate doar parțial de Rusia urmau să devină spații-tampon demilitarizate. În plus, teritoriile din regiunile Herson și Zaporojie ar fi împărțite tot de facto conform liniei frontului actual, care urma să fie înghețată.

Pe de altă parte, Rusia s-ar retrage din provinciile Dnipropetrovsk și Harkov, aflate în centrul-estul și nord-estul Ucrainei.

Divergențe majore între părți privind negocierile teritoriale și militare

Ucraina și aliații săi europeni au respins cedarea către Rusia a unor teritorii pe care aceasta nu le controlează în prezent și cer ca orice discuție să pornească de la situația actuală a frontului.

În ceea ce privește aspectele militare, planul american solicită Ucrainei să își limiteze forțele armate la maxim 600.000 de militari, să renunțe la armele cu rază lungă de acțiune și să se angajeze la o neutralitate militară garantată printr-o prevedere în Constituție, care să excludă aderarea la NATO.

Însă aliații europeni susțin o plafonare mai flexibilă, la 800.000 de militari, și resping includerea în Constituție a unei clauze privind neaderarea la NATO, propunând în schimb să se menționeze în acord lipsa unui consens în rândul statelor membre NATO cu privire la aderarea Ucrainei.

Garanții de securitate și prezența militară occidentală

Potrivit planului SUA, Ucraina ar putea beneficia de garanții de securitate occidentale prin care orice agresiune împotriva sa să fie considerată atac asupra „comunității transatlantice”. Cu toate acestea, staționarea trupelor străine pe teritoriul ucrainean nu ar fi permisă, fiind propusă doar prezența unor avioane de luptă europene în Polonia.

În schimb, aliații europeni solicită o variantă mai fermă, cu posibilitatea desfășurării prin rotație a unor contingente militare sau forțe de sprijin în Ucraina, în cadrul așa-numitei „Coaliții de Voință”. Aceste forțe ar urma să nu fie sub comandă NATO, în timp ce avioanele staționate în Polonia ar rămâne sub controlul Alianței. Această solicitare a fost susținută mai ales de Franța și Regatul Unit, deși Rusia a anunțat că o astfel de desfășurare este inacceptabilă pentru ea.

Aspectele economice ale planului de pace

Planul american propune ca 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident să fie redirecționate către reconstrucția Ucrainei. Însă aliații europeni ai Kievului ar trebui să contribuie suplimentar cu alte 100 de miliarde de euro.

Mai mult, SUA ar urma să obțină profituri din participarea la activitățile de reconstrucție, o condiție neacceptată de europeni. Aceștia cer ca Rusia să fie obligată să plătească integral toate daunele cauzate de război, iar activele acesteia să rămână blocate până la soluționarea completă a compensațiilor.

---

În concluzie, planul de pace propus de SUA este un punct de pornire care provoacă reacții puternice și dispute între marile părți implicate. Rusia a acceptat parțial documentul inițial, respingând însă ferm modificările europenilor și ucrainenilor. Se prefigurează negocieri dificile, iar continuarea dialogului direct între Washington și Moscova pare esențială pentru a avansa spre o soluție pașnică a conflictului din Ucraina.