România trebuie să cumpere submarine de 2.000.000.000€ să apere Marea Neagră. Polonia, Suedia și-au luat deja

România trebuie să cumpere submarine de 2.000.000.000€ să apere Marea Neagră. Polonia, Suedia și-au luat deja Sursa poza: ExpressPress

România trebuie să investească 2 miliarde de euro în submarine pentru apărarea Mării Negre, în timp ce Polonia și Suedia au demarat deja achizițiile

În contextul creșterii tensiunilor militare în zona Mării Negre și a necesității de consolidare a apărării, multe state europene și-au întărit deja flotele subacvatice cu submarine moderne. România, deși a manifestat interes pentru achiziția a două submarine evaluate la aproximativ 2 miliarde de euro, nu a trecut încă de la planuri la realizare, potrivit informațiilor confirmate recent de Ministerul Apărării pentru Newsweek.

Suedia își extinde flota subacvatică pentru protejarea Insulelor Åland

Ultima țară care a anunțat o investiție semnificativă în submarine este Suedia, decizie explicată de ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson. Într-un interviu pentru publicația Hufvudstadsbladet, el a explicat că noile submarine din clasa A26 vor avea un rol crucial în protejarea strategică a Insulelor Åland în caz de criză.

Suedia intenționează să crească numărul submarinelor de la trei, câte are în prezent, la cinci, un efort ce reflectă importanța geo-strategică a zonei Åland. Deși tratatele internaționale interzic prezența trupelor militare permanente și fortificații pe aceste insule, amplasarea lor centrală în Marea Baltică le conferă o valoare militară semnificativă.

Submarinele A26 au o lungime de 66,1 metri, o lățime de 6,75 metri și pot fi operate de un echipaj între 17 și 26 de persoane. Acestea sunt înzestrate cu armament diversificat – torpile, mine și vehicule subacvatice controlate la distanță, făcându-le instrumente versatile în protejarea apelor teritoriale.

Polonia și Germania se echipează pentru întărirea flotelor lor

Pe lângă Suedia, și Polonia se angajează în eforturi majore de modernizare a marinei militare. Premierul britanic Keir Starmer face lobby pentru ca un contract de miliarde de euro, destinat achiziției de submarine în cadrul programului "Orka", să fie atribuit companiei suedeze Saab. În acest demers, ar putea fi implicat și grupul britanic Babcock, specializat în tehnologie militară.

Acest program polonez are un rol esențial în consolidarea capacităților NATO în fața presiunilor crescânde dinspre Rusia, reflectând importanța strategică a submarinelor în regiune. De asemenea, Germania continuă să-și dezvolte flota subacvatică prin achiziția a patru submarine din clasa U212CD, parte dintr-un amplu plan de înzestrare militară.

România – între intenții și lipsa finanțării

România, în schimb, pare să rămână în urmă. Deși a manifestat interes pentru cumpărarea a două submarine, acestea fiind evaluate la câte 1 miliard de euro fiecare, proiectul nu a avansat dincolo de o scrisoare de intenție semnată pentru submarinele franceze din clasa Scorpene.

Ministerul Apărării a confirmat că, până în acest moment, nu au fost prevăzute în buget resurse financiare pentru aceste achiziții majore. Prioritizarea investițiilor și limitările bugetare actuale joacă un rol crucial în întârzierea procesului, răspunzând cererii Newsweek printr-un comunicat oficial.

Această situație este cu atât mai îngrijorătoare cu cât submarinelor li se atribuie roluri esențiale, nu doar pentru misiuni de patrulare și supraveghere a apelor teritoriale, ci și pentru protejarea platformelor offshore de gaze naturale din Marea Neagră – un element vital pentru securitatea energetică și strategică a țării.

Concluzii

În timp ce state precum Suedia, Polonia sau Germania nu doar că și-au extins flotele subacvatice, ci și-au clarificat strategiile și finanțările pentru aceste echipamente, România se află încă în faza de așteptare. Blocajul bugetar și lipsa unei decizii ferme în privința achiziției submarinelor pot afecta capacitatea țării de a-și apăra eficient zona maritimă în fața amenințărilor tot mai intense.

Submarinele nu reprezintă doar un simbol al puterii militare moderne, ci și o necesitate strategică în contextul geopolitic actual din regiunea Mării Negre. Pentru România, o schimbare rapidă în această direcție ar putea însemna asigurarea suveranității și securității pe termen lung în apele sale teritoriale și nu numai.


Surse: Ministerul Apărării Naționale România, Newsweek, Reuters, yle.fi, Hufvudstadsbladet

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"