România, zguduită de o serie alarmantă de explozii: victime, clădiri distruse și răspuns întârziat

În doar o lună, România a fost marcată de o serie îngrijorătoare de explozii și incidente grave legate de rețelele de gaze, cu efecte devastatoare: victime, distrugeri materiale și evacuări în masă ale comunităților impactate. Orașe precum București, Dej, Râmnicu Sărat sau Balș au fost martorii unor deflagrații și detonații care au generat teama și nesiguranță crescândă în rândul populației. Însă, în plin context de criză, soluțiile concrete care să prevină o nouă tragedie întârzie să apară, iar reacția autorităților rămâne fragmentată și insuficientă, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Liviu Chisăliță.

Șapte incidente majore în 30 de zile

Pe parcursul perioadei 17 octombrie – 16 noiembrie, o documentare sumară bazată pe presa locală și națională a evidențiat un total de șapte incidente majore ce au implicat explozii, incendii sau defecțiuni la rețelele de gaze. Aceste probleme s-au manifestat în București, Voluntari, Năvodari, Dej, Râmnicu Sărat și Balș, provocând atât pagube materiale semnificative, cât și victime omenești.

„Frustrarea crește mai ales pentru că, deși fiecare incident în parte a mobilizat intervenții imediate din partea pompierilor, distribuitorilor de gaze și poliției, la nivel național nu s-a conturat niciun plan coerent și ferm pentru prevenirea repetării acestor tragedii,” subliniază Chisăliță. El atrage atenția asupra unei întrebări fundamentale: cum este posibil ca într-o țară cu aproximativ 3,5 milioane de locuințe racordate la gaze naturale să nu existe un program clar și bine pus la punct pentru prevenirea incidentelor?

Lipsa unei strategii naționale clare

Răspunsul constă, în opinia specialistului în energie, în absența unor măsuri majore și coordonate care să adreseze acest risc într-un mod eficient și sistematic. Printre principalele lacune semnalate se numără:

• Nedefinirea unui program național urgent de verificare a instalațiilor de gaze, în special în blocurile vechi;
• Ignorarea problemei instalării obligatorii a detectoarelor automate de gaz, esențiale pentru alertarea rapidă în caz de scurgeri;
• Lipsa unui raport integrat, accesibil publicului, care să analizeze în detaliu cauzele comune ale incidentelor recente.

În absența acestor demersuri, intervențiile la fiecare caz par punctuale, reactive, fără o viziune de ansamblu și fără continuitate în prevenție.

Comunicare oficială neconvingătoare

Pe fondul acestui tablou alarmant, comunicarea instituțională a fost limitată strict la relatarea fiecărui incident în parte, fără o analiză globală a riscurilor. „Nicio autoritate nu a oferit o sinteză a pericolelor la nivel public, iar cetățenii au fost lăsați să se informeze fragmentar, din surse disparate, ceea ce creează o senzație legitimă că siguranța proprie depinde mai mult de noroc sau de vigilența individuală, decât de un sistem robust de supraveghere și intervenție,” adaugă președintele AEI.

Un sistem vulnerabil și neprofesional

Seria continuă de incidente nu este o simplă întâmplare, ci indică o problemă structurală: o infrastructură veche, întreținută precar și gestionată într-un mod care reflectă lipsa profesionalismului necesar în domeniul energetic. Chisăliță respinge ideea că exploziile sunt accidente neprevăzute, dimpotrivă, acestea sunt previzibile într-un sistem care refuză să adopte măsuri eficiente de prevenție.

Soluții necesare imediat

„Problema nu este doar cum se reacționează după fiecare incident, ci mai ales ce nu se face între incidente pentru a evita repetarea lor,” explică specialistul. El propune un pachet de măsuri structurale care să devină priorități naționale:

• Extinderea verificărilor obligatorii pentru instalațiile de gaze în toate tipurile de clădiri;
• Elaborarea și aplicarea unor reglementări practice clare și controlul strict al respectării lor;
• Instalarea în masă a detectoarelor automate de gaze în locuințe și spații publice;
• Reprofesionalizarea instituțiilor responsabile și o transparență mult mai mare în comunicarea cu cetățenii.

Doar astfel, România poate să iasă din starea de vulnerabilitate și nesiguranță care generează sentimentul omniprezent al riscului și insuficienței măsurilor de protecție.

Concluzii

Criza recentă a exploziilor din țară este un semnal de alarmă despre fragilitatea sistemului energetic românesc și despre necesitatea unor intervenții ferme, urgente și bine coordonate. „Nu numărul incidentelor definește gravitatea situației, ci incapacitatea sistemului de a învăța rapid din ele și de a preveni tragediile viitoare,” concluzionează Liviu Chisăliță.

Cetățenii așteaptă cu nerăbdare un plan clar și măsuri coerente care să le ofere nu doar liniștea, ci și protecția reală împotriva unor accidente care pot fi prevenite. Altminteri, România rămâne pe marginea prăpastiei, în așteptarea următoarei tragedii evitabile.

---

Articol redactat pe baza declarațiilor și analizei oferite de Liviu Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.