Recentele modificări aprobate de Senat în Legea Sportului au creat o adevărată furtună în peisajul sportiv românesc. Printre principalele modificări se numără eliminarea exigenței ca schimbările în acte constitutive, dar și afilierea sau dezafilierea membrilor, să fie legalizate prin avizul Tribunalului, conform unor prevederi legislative anterioare (Decizia nr. 19/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).

Ștefan Popescu, președintele Federației Române de Pescuit Sportiv, lansează critici dure la adresa acestor demersuri, acuzând că în realitate reprezintă o tentativă de a eluda deciziile justiției. Acesta a trimis o adresă către Camera Deputaților, susținând că legislația propusă este, de fapt, neconstituțională și urmărește să păstreze cluburile sportive ca entități de drept public.

O lege controversată și presiuni politice

Într-o declarație pentru FANATIK, Popescu subliniază că situația este cât se poate de clară și nicio prevedere adăugată nu poate fenta articolul 18 din Codul de Procedură Civilă. El susține că modificările recente sunt doar povestioare fără efect juridic real, întrucât decizia Înaltei Curți odată publicată în Monitorul Oficial nu poate fi ocolită.

"Cluburile de drept public, precum Dinamo, Steaua și Rapid, trebuie excluse din federațiile sportive naționale, întrucât nu sunt asociații sau fundații. Federațiile, fiind organizații de drept privat conform Ordonanței 26/2000, nu pot avea membri de drept public", susține acesta.

Ștefan Popescu atenționează că demersurile actuale sunt menite să strecoare cluburile de drept public sub umbrela federațiilor private, ceea ce contravine reglementărilor ordonanței, considerată o lege specială.

Cursa legislativă continuă

Deși Senatul a dat undă verde acestor modificări, proiectul este acum în fața Camerei Deputaților, unde procedura este accelerată. Popescu nu renunță și promite să trimită un apel președintelui României, solicitând trimiterea proiectului către Curtea Constituțională pentru verificare.

"Guvernul nu a dat avizul pentru această lege, iar în lipsa unei sesizări la Curtea Constituțională, demersul poate deveni realitate. Am mai sesizat președintele și în trecut, reușind să blochez patru astfel de inițiative", povestește Popescu, arătându-se optimist că și de această dată se va descoperi neconstituționalitatea legii.

Federația Română de Fotbal - între reglementări și realitate

Într-o notă similară, Federația Română de Fotbal se confruntă cu dificultăți în adaptarea la deciziile Înaltei Curți. Răzvan Burleanu, președintele FRF, deși a încercat alinierea la aceste reglementări, s-a lovit de respingerea modificărilor propuse. Popescu subliniază că atât timp cât cluburile de drept public și cele profesioniste nu sunt eliminate, legalitatea cu greu poate fi obținută.

"Cluburile profesioniste, potrivit articolului 42 din Legea Sportului, trebuie să se afilieze la Liga Profesionistă de Fotbal, nu la FRF. Situația actuală necesită clarificare, iar fără excluderea cluburilor de drept public, conform acestui articol, nu se poate ajunge la legalitate", conchide Popescu.

Schimbările din Legea Sportului rămân astfel un subiect sensibil, cu implicații majore pentru structura și funcționarea cluburilor sportive din România, fiind așteptate dezvoltări interesante în perioada următoare.