Programul de somn al premierului Japoniei stârnește îngrijorări

Noua prim-ministră a Japoniei, Sanae Takaichi, a declarat recent că doarme doar între două și patru ore pe noapte, o mărturisire care a atras critici semnificative în rândul opiniei publice și al experților. Aceasta vine într-un context sensibil, în care guvernul condus de Takaichi analizează posibilitatea de a majora plafonul maxim de ore suplimentare muncite, ceea ce a generat o dezbatere aprinsă privind echilibrul dintre muncă și odihnă în societatea japoneză.

Un exemplu controversat

Faptul că șefa guvernului își asumă un program de somn atât de redus este privit ca un gest care ar putea promova un model nociv în privința stilului de viață al angajaților japonezi, deja expuși la un volum considerabil de muncă și stres. În Japonia, cultura muncii prelungite și a importanței sacrificiului personal este adânc înrădăcinată, iar cifrele oficiale arată că mulți lucrători depășesc frecvent limita legală a orelor suplimentare.

Criticii consideră că o premieră cu un program de somn atât de redus nu face decât să valideze această situație, încurajând angajații să urmeze exemplul liderului și să endure sacrificii similare, posibil în detrimentul sănătății lor. Mai mult, ideea guvernului de a extinde plafonul de ore suplimentare ridică întrebări serioase despre binele angajaților și despre echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Contextul politic și social

Sanae Takaichi a preluat funcția de prim-ministru într-un moment complicat, când Japonia caută să-și reformeze legislația muncii, afectată de critici naționale și internaționale. O creștere a limitei orelor suplimentare ar putea ajuta anumite firme să gestioneze mai flexibil perioadele de activitate intensă, însă riscă să adâncească problema supraîncărcării angajaților.

În același timp, inspectorii muncii și organizațiile non-guvernamentale avertizează asupra pericolelor pe termen lung asociate cu orele de somn insuficiente și cu stresul continuu la locul de muncă, inclusiv riscul crescut de accident vascular cerebral, infarct miocardic și alte boli grave. Aceste elemente afectează nu doar sănătatea individuală, ci și productivitatea pe termen lung a economiei.

Reacții și perspective

Răspunsurile din partea opiniei publice și a experților în sănătate au fost diverse, însă majoritatea par să reflecte o îngrijorare profundă. Unii analiști punctează că un lider care vorbește deschis despre privarea severă de somn poate crea o cultură a „priponiței” de a lucra excesiv, falsând percepția despre ce înseamnă un angajat model sau un lider eficient.

Pe de altă parte, echipa prim-ministrului susține că dedicarea ei exemplară reflectă angajamentul puternic față de responsabilități și nevoia de a face față provocărilor complexe care îi revin. Totuși, observatorii politici atrag atenția că, pentru a genera schimbări reale, este esențial să fie promovat un echilibru sustenabil, care să includă respectarea timpului necesar odihnei.

Concluzii

Situația evidențiază tensiunea dintre tradițiile culturale japoneze de muncă intensă și necesitatea urgentă de reforme în domeniul condițiilor de muncă și sănătății angajaților. Programul de somn limitat al premierului Takaichi a pus în lumină aceste probleme delicate, deschizând un dialog important pe plan național despre limitele muncii și importanța unui stil de viață sănătos.

Pe măsură ce deciziile guvernamentale vor deveni clare în privința orelor suplimentare, rămâne de văzut dacă Japonia va reuși să găsească un echilibru între eficiență economică și bunăstarea celor care formează forța sa de muncă.

---

Reportaj realizat de Mélodie Sforza, Himari Semans și Laurent Berstecher pentru France 24.