Popularii europeni formează o alianță cu extrema dreaptă în Parlamentul European pentru a diminua exigențele ecologice impuse companiilor

În premieră după alegerile europarlamentare din 2024, Parlamentul European a adoptat un pachet legislativ cu o majoritate care reunește Partidul Popular European (PPE) și formațiuni de extremă dreaptă. Această coaliție a trecut un text ce influențează negocierile viitoare privind reglementările în domeniul mediului, marcând o schimbare semnificativă față de tendințele precedente.

Pachetul Omnibus I – principii esențiale și schimbări controversate

Pachetul legislativ, denumit Omnibus I, vizează în principal extinderea cadrului legal pentru companiile europene în ceea ce privește respectarea normelor ecologice. Textul reglementează numărul firmelor obligate să adopte planuri de tranziție climatică și introduce clauze ce permit victimelor să solicite despăgubiri în cazul încălcării obligațiilor de protecție a mediului.

În forma inițială propusă de Comisia Europeană, aceste reguli ar fi vizat companii mai numeroase și mai variate din punct de vedere al dimensiunii sau impactului asupra mediului. Însă amendamentele aduse de PPE, încă în discuție cu Consiliul UE, reduc drastic amploarea acestor obligații. Obligația de a prezenta planuri de tranziție climatică și clauzele de răspundere civilă au fost eliminate aproape în totalitate, iar pragul pentru aplicabilitatea legii a fost majorat: acum doar companiile cu peste 1.750 de angajați și o cifră de afaceri anuală de minimum 450 milioane euro vor fi afectate.

Cum s-a ajuns la adoptarea acestei majorități

Votul decisiv din Parlamentul European, desfășurat joi, s-a încheiat cu 382 de voturi pentru, 249 împotrivă și 13 abțineri. Acesta a fost al doilea efort al Parlamentului de a defini o poziție unitară pentru negocierile cu statele membre pe tema simplificării legislației ecologice, inițiative cheie ale Comisiei Europene menite să ajute competitivitatea economică a Uniunii.

Prima încercare, susținută de o coaliție largă de forțe progresiste – populari, socialiști și liberali – eșuase cu puțin timp în urmă, deși fusese aprobată de comisiile parlamentare de specialitate și principalilor actori pro-UE, inclusiv Verzii. Aceeași majoritate a fost și susținătoarea realegerii Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene.

După eșec, negociatorul principal, eurodeputatul suedez Jurgen Warborn, a decis să adopte o strategie diferită, prezentând amendamente care slăbesc în mod considerabil propunerea inițială. Astfel, a reorientat negocierile pentru a câștiga sprijinul grupurilor Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) și Patrioților pentru Europa (PfE), aflate în zona dreaptă și extrema dreaptă.

Eșecul negocierilor și ruperea alianțelor tradiționale

După trei săptămâni de discuții intense, grupurile progresiste au anunțat miercuri terminarea fără succes a negocierilor. Valerie Hayer, lidera grupului liberal Renew, a criticat ferm această ruptură, catalogând-o drept sfârșitul ultimei punți de legătură între realismul economic și angajamentele sociale și climatice ale UE. Ea avertizează că respingerea compromisului deschide calea spre o instabilitate politică și legislativă fără precedent.

Lidera Verzilor, Kira-Peter Hansen, împreună cu reprezentanți din grupul social-democrat, au susținut că au făcut concesii importante în privința clauzelor de răspundere civilă, însă Partidul Popular European nu a manifestat niciun interes real pentru compromis.

În replică, un purtător de cuvânt al PPE a acuzat social-democrații că nu și-au modificat suficient poziția față de membrii indeciși, care au fost determinanți în votul negativ al primei sesiuni din octombrie, ceea ce a făcut imposibilă realizarea unui acord viabil.

O nouă majoritate schimbă echilibrul de forțe în Parlament

În această context, grupul Patrioților pentru Europa a transmis un mesaj triumfător, celebrând „ruperea în premieră a cordonului sanitar” care până acum izola partidele naționaliste în Parlament. În opinia lor, noile alianțe între PPE, extrema dreaptă, conservatori și suveraniști deschid calea unei abordări care înlocuiește Pactul Verde European cu o agendă orientată spre competitivitate și reducerea reglementărilor.

Această schimbare de paradigmă politică ar putea avea consecințe profunde pentru viitorul legislației europene privind mediu și climă, fiind semnalul clar că prioritățile economice și ale suveranității naționale pot prevala în detrimentul angajamentelor ecologice stricte.

---

Adoptarea acestui pachet legislativ și reconfigurarea coalițiilor în Parlamentul European marchează un punct de cotitură esențial în dezbaterile privind viitorul reglementărilor ecologice și economice ale UE. Următoarele etape ale negocierilor cu statele membre vor fi decisive pentru stabilirea nivelului real al protecției mediului în Uniunea Europeană în anii ce vin.