Banca Centrală Europeană (BCE) se pregătește să lanseze o inițiativă de simplificare a reglementărilor bancare la nivelul Uniunii Europene, ca răspuns la nemulțumirile exprimate de instituțiile financiare europene privind dezavantajele față de concurenții lor din Statele Unite, unde dereglementarea a fost promovată după deciziile președintelui Donald Trump.

Propuneri pentru instituțiile financiare mai mici

Andrew Elderson, membru în conducerea BCE, a prezentat, în cadrul unei conferințe recente, o propunere care vizează extinderea reglementărilor aplicabile actualmente băncilor mai mici din zona euro. Astfel, aceste instituții, care în prezent raportează doar aproximativ 30% din datele solicitate băncilor mari, ar putea intra sub un cadru reglementativ mai amplu, având în vedere că în acest moment funcționează cu un număr redus de inspecții din partea autorităților de supraveghere.

Elderson a argumentat că „BCE ar putea lua în calcul extinderea aplicării regulilor actuale pentru instituțiile mici, menținând în același timp evaluarea activelor în funcție de riscuri”. Această mișcare are ca scop crearea unui echilibru mai bun între nevoia de supraveghere și proporționalitatea reglementărilor în funcție de dimensiunea și riscul băncilor.

Proporționalitate și aplicare uniformă a reglementărilor

De asemenea, Claudia Buch, președinta Consiliului de Supraveghere al BCE, a subliniat importanța aplicării reglementărilor bancare internaționale în mod unitar tuturor băncilor, dar cu respectarea principiului proporționalității. Astfel, deși cerințele trebuie să asigure stabilitatea sistemului, acestea trebuie adaptate în funcție de tipul și dimensiunea instituțiilor financiare.

Noile propuneri oficiale ale BCE sunt așteptate să fie publicate luna viitoare, ceea ce ar putea aduce schimbări relevante în sectorul bancar european.

Reglementările actuale și lobby-ul Germaniei

În prezent, regimul simplificat de reglementare se adresează băncilor cu active mai mici de cinci miliarde de euro, care dețin un portofoliu redus de tranzacționare și o expunere limitată la instrumente derivate. Aceste instituții sunt supravegheate într-un mod mai lejer comparativ cu băncile mari.

Germania, unde băncile locale și regionale controlează aproape jumătate din totalul activelor bancare, susține ferm ideea unui cadru legislativ separat pentru băncile mici. Autoritățile germane propun un regim distinct, care să ofere cerințe unice de capital pentru acest segment, înlocuind normele standard europene.

Simplificarea și predictibilitatea cerințelor

Andrew Elderson a mai punctat că BCE are oportunitatea de a face reglementările mult mai previzibile și de a realiza o eventuală simplificare a structurii capitalului bancar, un aspect urmărit cu atenție pentru a reduce complexitatea administrativă a instituțiilor mici.

Într-un pas important, un grup de lucru al BCE, din care face parte și vicepreședintele Luis de Guindos, a propus recent o serie de măsuri menite să ușureze sarcinile reglementative. Aceste propuneri vor fi analizate în cadrul discuțiilor ce vor avea loc în rândul celor 20 de bănci centrale naționale din zona euro.

Regimul separat pentru băncile mici cu complexitate redusă

Propunerea Germaniei vizează crearea unui regim opțional destinat „băncilor mici, cu complexitate redusă”, aplicabil instituțiilor cu active de sub 10 miliarde de euro care operează predominant pe piața internă și care prezintă un portofoliu de tranzacționare limitat. Acestea ar trebui să respecte un nivel minim al ratei de îndatorare de peste 3%, într-un cadru simplificat și adaptat nevoilor lor.

Concluzii

Inițiativa BCE de a revizui și simplifica reglementările bancare vine într-un context de concurență globală în creștere, în special în fața dereglementărilor instituite în SUA. Adoptarea unor reguli proporționale și predictibile ar putea sprijini băncile mai mici europene să-și optimizeze activitatea, în timp ce menținerea stabilității financiare rămâne o prioritate. Rămâne de văzut care vor fi detaliile finale ale noilor reglementări atunci când acestea vor fi făcute publice în perioada următoare.