NIS cere SUA să îi permită să funcţioneze până când Rusia îşi vinde participaţia

NIS solicită SUA permisiunea de a funcţiona până la vânzarea participaţiei ruseşti
Compania petrolieră sârbă NIS a cerut autorităţilor americane o prelungire a autorizaţiei care îi permite să îşi desfăşoare activitatea până când acţionarii ruşi îşi vând participaţiile, conform unui raport Agerpres. Autorizaţia iniţială, emisă pe 14 noiembrie şi valabilă până pe 13 februarie 2026, a fost destinată să susţină negocierile privind schimbarea proprietarilor NIS, dar odată cu înăsprirea sancţiunilor, situaţia a devenit tot mai complicată.
Sancţiunile americane şi impactul asupra NIS
Pe 9 octombrie 2025, Departamentul Trezoreriei SUA a început aplicarea sancţiunilor împotriva acţionarilor ruşi ai NIS, parte a unui pachet amplu de restricţii impuse sectorului energetic din Rusia. Scopul acestei măsuri este să blocheze finanţarea agresiunii militare împotriva Ucrainei, reducând veniturile provenite din activităţile companiilor energetice ruse.
Imediat după implementarea sancţiunilor, băncile au întrerupt procesarea plăţilor către NIS, iar unii furnizori au suspendat livrările de ţiţei. Autorităţile sârbe de la Belgrad estimează că rafinăria NIS ar putea funcţiona doar până pe 25 noiembrie, în lipsa unor noi transporturi de petrol. Aceasta ridică probleme majore pentru aprovizionarea cu energie pe piaţa sârbă, unde NIS este jucătorul principal.
Negocieri pentru vânzarea participaţiilor ruseşti
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat că acţionarii ruşi de la NIS — care deţin peste jumătate din companie — sunt angajaţi în negocieri cu potenţiali cumpărători din Asia şi Europa. Serbia şi-a exprimat disponibilitatea de a accepta orice acord de vânzare care să asigure continuitatea afacerii. Totodată, Vučić nu a exclus posibilitatea naţionalizării companiei ca măsură de ultimă instanţă, în cazul în care tranzacţia nu se va realiza în timp util.
Importanţa strategică a NIS pentru Serbia
NIS este cea mai mare companie petrolieră a Serbiei şi operează singura rafinărie din ţară, care furnizează aproximativ 80% din necesarul pieţei interne. Astfel, perturbările în activitatea companiei pot avea efecte semnificative asupra aprovizionării cu carburanţi şi, implicit, asupra stabilităţii economice şi sociale.
În prezent, două firme ruseşti, Gazprom Neft şi Gazprom, controlează 44,9%, respectiv 11,3% din acţiunile NIS. Statul sârb, care nu a adoptat sancţiuni împotriva Rusiei, deţine aproape 30% din companie. Restul acţiunilor sunt în mână micilor investitori şi angajaţilor NIS.
Provocările viitoare
Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al sancţiunilor tot mai stricte impuse Rusiei, viitorul NIS depinde mult de reuşita negocierilor pentru vânzarea pachetului rusesc de acţiuni. În lipsa unui acord rapid, societatea riscă să rămână paralizată din punct de vedere financiar şi operaţional, ceea ce ar afecta întreg sectorul energetic al Serbiei.
Această situaţie evidenţiază dilema în care se află companiile din regiunea Balcanilor, care trebuie să navigheze între presiunile externe şi nevoia de securitate energetică naţională. Pentru moment, NIS continuă să solicite SUA o derogare care să-i permită să funcţioneze până la finalizarea procesului de schimbare a proprietăţii, evitând astfel o criză majoră în aprovizionarea cu energie a Serbiei.
Prin această solicitare, NIS urmăreşte să câştige timp esenţial pentru a asigura un transfer ordonat şi responsabil al acţiunilor ruseşti, în condiţiile unei pieţe energetice internaţionale tot mai tensionate.









