Ilie Bolojan, la angajarea răspunderii Guvernului pentru Legea pensiilor magistraților: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani şi nicăieri, într-o ţară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu

Ilie Bolojan anunță angajarea răspunderii Guvernului pentru Legea pensiilor magistraților: „Nicăieri în țările civilizate nu există pensionări la 48-50 de ani și pensii egale cu salariul”
Guvernul României și-a asumat răspunderea asupra proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, în cadrul unei ședințe comune a Camerei Deputaților și Senatului. Declarația a fost făcută de către Ilie Bolojan, ministrul interimar al Dezvoltării, care a explicat motivațiile și noutățile legate de această inițiativă, menită să corecteze o serie de inechități sociale și să asigure o sustenabilitate financiară a sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
Contextul angajării răspunderii și avizul negativ al CSM
Ilie Bolojan a precizat că această procedură survine după ce, în prima încercare, Curtea Constituțională a admis cu un vot strâns (5 la 4) că termenul de 10 zile acordat pentru obținerea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu a fost suficient. De data aceasta, Guvernul dispune de avizul CSM, care însă este negativ. Totuși, Executivul consideră că proiectul de lege este o prioritate strictă, motiv pentru care a decis să-și angajeze răspunderea.
Principalele modificări aduse de proiectul de lege
Potrivit lui Bolojan, proiectul introduce schimbări semnificative în sistemul de pensii pentru magistrați, printre care:
- Creșterea vârstei de pensionare: De la pragul actual de 48-50 de ani până la 65 de ani, în conformitate cu standardele europene.
- Majorarea vechimii minime în muncă: Se trece de la 25 de ani la minimum 35 de ani, ceea ce înseamnă că pensionarea nu va mai fi posibilă sub vârsta de 58 de ani.
- Limitarea pensiei: Pensia va fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, spre deosebire de situația actuală, când pensia poate egala chiar și depăși salariul de activitate.
- Extinderea perioadei de tranziție: Față de propunerea inițială care indica 10 ani, se prelungește la 15 ani perioada în care vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, până la atingerea pragului de 65 de ani.
Echitate socială și respect pentru munca românilor
Ministrul a subliniat că această reformă pune capăt unei stări de inechitate care a fost tolerată ani de zile: „Nicăieri în lume, într-o țară civilizată, nu există sisteme de pensionare timpurie la 48-50 de ani, iar pensia echivalentă cu salariul sau chiar mai mare decât salariul este o anomalie”.
Bolojan a punctat că angajații care muncesc în condiții dificile, precum muncitorii din producție, funcționarii corecți sau investitorii nu se pot simți respectați într-un context în care un sistem privilegiază pensii generos plătite cu o vârstă de pensionare extrem de mică. Proiectul propus vine să corecteze această nedreptate socială, fapt esențial pentru coeziunea și echilibrul social.
Impact economic și sustenabilitate
De asemenea, ministrul a atras atenția asupra problemelor demografice și economice cu care se confruntă România. Țara noastră se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește procentul cetățenilor activi între 55 și 64 de ani implicați legal în economie, doar 53%. Mulți fie au emigrat, fie se pensionează anticipat sau beneficiază de alte forme de ieșire din activitate.
Bolojan a explicat că pentru a avea o economie sănătoasă și bugete sustenabile este vital să crească numărul persoanelor active economic. „Una dintre priorități este să atragem tot mai mulți cetățeni în câmpul muncii, mai mulți angajați reali și o economie competitivă. Această lege este parte din această strategie și garantează un sistem de pensii viabil pentru anii ce vin”, a susținut oficialul guvernamental.
Legătura cu fondurile europene și PNRR
Ultimul argument invocat de Ilie Bolojan ține de respectarea angajamentelor României în fața Uniunii Europene. Modificarea sistemului de pensii pentru magistrați este un jalon important în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), condiție esențială pentru accesarea unor fonduri europene semnificative, care în prezent sunt în blocaj.
Prin demararea angajării răspunderii pe 28 iunie, Guvernul speră să îndeplinească toate cerințele instituțiilor europene și să asigure astfel deblocarea acestor resurse financiare necesare dezvoltării țării.
În concluzie, Ilie Bolojan a reafirmat că execuția angajării răspunderii se bazează pe necesitatea modificării urgente a unor condiții considerate inechitabile și nesustenabile. Noua lege a pensiilor magistraților introduce măsuri de creștere graduală a vârstei de pensionare și plafonarea pensiilor, în scopul alinierii României la standardele europene și asigurării unui sistem echitabil atât pentru magistrați, cât și pentru restul cetățenilor.
Aceasta reprezintă o schimbare majoră în politica socială și economică, cu implicații profunde pentru viitorul pieței muncii și echilibrul bugetar național.









