Ilie Bolojan despre inechitatea socială și opoziția pregătește moțiune de cenzură
Guvernul își asumă răspunderea pentru a doua oară pe legea pensiilor magistraților. Reforma majorează vârsta de pensionare și limitează cuantumul pensiilor
Guvernul României a reluat astăzi procedura de asumare a răspunderii pentru proiectul de lege privind reformarea pensiilor magistraților, o măsură esențială pentru respectarea angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru deblocarea fondurilor europene.
Ce prevede noul proiect de lege?
Principalele schimbări vizează modificarea vârstei de pensionare și a cuantumului pensiilor pentru magistrați. Astfel, vârsta minimă de pensionare va urca treptat, de la 48-50 de ani în prezent, la 65 de ani, într-un interval de tranziție extins la 15 ani (față de 10 ani în prima variantă a legii).
Totodată, vechimea minimă în muncă necesară pentru pensionare crește de la 25 la cel puțin 35 de ani, ceea ce înseamnă că nu va fi posibilă pensionarea sub 58 de ani, o premieră față de situația actuală.
În privința cuantumului pensiei, proiectul limitează pensia la 70% din ultimul salariu net primit, în contrast cu sistemul actual unde pensia corespunde integral ultimei remunerații.
De ce a fost nevoie de o a doua asumare a răspunderii?
Curtea Constituțională a respins în luna octombrie varianta inițială a proiectului motivând că guvernul nu a respectat termenul legal pentru obținerea avizului consultativ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). De această dată, CSM a emis un aviz – unul negativ – iar Guvernul susține că respectă toate condițiile pentru finalizarea procedurii.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că reforma răspunde unor nemulțumiri sociale larg împărtășite, deoarece pensionările foarte timpurii cu pensii egale cu salariile sunt percepute ca inechitabile de cetățeni. El a subliniat, totodată, importanța consolidării economiei și a asigurării sustenabilității sistemului de pensii, România având un procent redus de persoane active din populația totală.
Contextul european și național al reformei
Această reformă este doar prima etapă dintr-un pachet mai amplu care vizează toate pensiile speciale acordate angajaților din sistemul public. De mai multe luni, România are blocate 231 de milioane de euro din fonduri europene PNRR din cauza întârzierilor în adoptarea acestor măsuri. Ultimul termen pentru deblocarea acestora era 28 noiembrie.
Ministerul Fondurilor Europene a precizat recent că s-a realizat notificarea oficială și că este nevoie să existe un proiect legislativ concret care să corecteze inechitățile și să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii.
Ce urmează în Parlament?
Pe 1 decembrie, în ziua în care Parlamentul se reunește pentru a sărbători Ziua Națională, premierul va angaja răspunderea guvernului pe acest proiect în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.
Conform procedurii, opoziția are la dispoziție trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Dacă nu se depune, sau dacă moțiunea este respinsă, proiectul va fi considerat adoptat și transmis spre analiză la Curtea Constituțională.
Această modificare este un pas major spre reformarea pensiilor speciale și are impact direct atât asupra magistratilor, cât și asupra imaginii și echității sistemului public românesc. Pentru ieșeni, această reformă reflectă o direcție națională de aliniere la standardele europene și o măsură necesară pentru sănătatea economică a țării și pentru accesarea fondurilor europene.
Rămâne de văzut dacă în Parlament va exista opoziție riguroasă față de această inițiativă și care va fi opinia Curții Constituționale în privința fondului legii.
Pentru mai multe știri locale și naționale, rămâneți alături de paine si circ – informația care contează pentru Iași și regiunea Moldovei.
