În Germania, costurile de încălzire au suferit o majorare semnificativă, odată cu anularea importurilor de gaze naturale din Rusia. Potrivit asociației administratorilor imobiliari din Germania, încălzirea unui apartament de 70 de metri pătrați a ajuns să coste anul acesta în medie 1.180 de euro, înregistrând o creștere de 15% față de anul trecut.

Această tendință ascendentă a fost evidențiată de un studiu recent al firmei germane de servicii energetice Techem, care a analizat datele de consum din aproximativ 100.000 de clădiri rezidențiale. Rezultatele arată că, comparativ cu anul 2021, cheltuielile de încălzire au crescut cu 82%, o perioadă în care nevoia de energie a fost afectată de izbucnirea conflictului din Ucraina.

Guvernul german a investit considerabil în dezvoltarea energiei regenerabile, însă aceste eforturi nu au reușit, deocamdată, să diminueze costurile generale ale încălzirii, având în vedere că sistemul actual se bazează în mare parte pe gaz. În 2020, Rusia furniza 55% din gazul importat de Germania. Odată cu intensificarea conflictului din Ucraina din 2022 și decizia strategică a Uniunii Europene de a reduce dependența de energia rusească, Germania a început să caute alte surse de aprovizionare.

Tocmai această schimbare a surselor de aprovizionare a dus la prețuri mai mari, explică Andreas Fischer, expert energetic la Institutul German de Economie (IW). "Prețurile gazului au crescut, iar noi eram conștienți că trecerea la alternative va aduce o povară financiară mai mare", adaugă Fischer.

În contextul actual, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale pentru Germania, asigurând aproximativ 48% din necesar. Alte surse importante includ Olanda, Belgia și Statele Unite, de unde sunt importate gaze naturale lichefiate (GNL). Importul GNL, adus cu ajutorul navelor speciale, este mai costisitor decât gazul transportat prin conductele tradiționale.

Întreruperea importurilor de gaze de la Rusia s-a accentuat după ce gazoductele Nord Stream 1 și 2 au suferit avarii majore, cauzate de explozii subacvatice. Acest incident a declanșat investigații judiciare în Germania, Suedia și Danemarca. În timp ce anchetele din țările scandinave s-au încheiat în 2024, Germania a identificat o celulă ucraineană responsabilă de atacul asupra conductelor, conform Parchetului german.

Deși Rusia a sugerat utilizarea unui segment funcțional al Nord Stream 2 pentru reluarea livrărilor de gaz, Germania a refuzat ferm, citând continuarea conflictului din Ucraina și politica continuă a Uniunii Europene de reducere a dependenței energetice de Rusia.

Această tranziție energetică tumultuoasă și eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare subliniază provocările complexe cu care se confruntă Germania și alte națiuni europene într-un climat geopolitic instabil și cu prețuri la energie în continuă creștere.