Israelul se confruntă cu o dezbatere intensă legată de serviciul militar obligatoriu pentru comunitatea evreilor ultra-ortodocși, o problemă care a divizat profund societatea. Evreii ultra-ortodocși reprezintă aproximativ 15% din populația țării și, până acum, au fost tradițional exceptați de la înrolare, o situație care generează tot mai multe tensiuni sociale și politice.

Excepția istorică și noua propunere legislativă

Înființată încă dinaintea înființării statului Israel, excepția pentru evreii ultra-ortodocși (numiți și haredim) de la serviciul militar a fost justificată prin faptul că aceștia se dedică studiului religios și vieții în cadrul yeshivelor – instituțiile lor de învățământ religios. Această scutire le-a permis să se concentreze pe menținerea tradițiilor religioase, însă, pe măsură ce societatea israeliană a evoluat, nevoile armatei s-au intensificat, generând presiuni pentru schimbare.

După doi ani de conflicte în Gaza, armata israeliană se confruntă cu necesitatea mobilizării unor resurse umane suplimentare. În consecință, guvernul a propus recent un proiect de lege care urmărește eliminarea acestei scutiri pentru ultra-ortodocși, impunând astfel serviciul militar obligatoriu și pentru această categorie. Propunerea a declanșat reacții puternice din partea comunității ultra-ortodoxe, dar și a unor segmente importante ale opiniei publice.

Rezistența comunității ultra-ortodoxe

Mulți tineri ultra-ortodocși au reacționat prin refuzul de a se înrola, ceea ce a atras atenția autorităților. De la începutul verii, aproximativ 100 de tineri din această comunitate au fost arestați pentru că au refuzat să răspundă la ordinele de recrutare. Aceste cazuri au generat un val de proteste și dezbateri aprinse privind obligațiile cetățenești, libertatea religioasă și coeziunea socială.

Pentru evreii ultra-ortodocși, serviciul militar ar reprezenta o vulnerare a modului lor de viață și a studiilor religioase, esențiale pentru păstrarea identității lor culturale și spirituale. Ei sunt susținuți de liderii religioși care consideră că integrarea în cadrul militar este incompatibilă cu valorile și practicile comunității lor.

Opinia publică israeliană, împărțită în două tabere

Pe de altă parte, în rândul populației generale, opinia publică este puternic divizată. Un segment ampleal susține că, din moment ce toți cetățenii israelieni beneficiază de protecția statului, fiecare grup ar trebui să contribuie în mod egal la apărare. Ei consideră că scutirea evreilor ultra-ortodocși creează o povară disproporționată asupra restului societății și afectează solidaritatea națională.

Pe de altă parte, există și voci care îndeamnă la înțelegere și soluții flexibile, având în vedere particularitățile culturale și religioase ale comunității ultra-ortodoxe. Aceștia propun servicii civice alternative sau un regim special de recrutare care să țină cont de nevoile specifice ale haredimilor.

Impactul pe termen lung și perspectivele politice

Această dispută reflectă o provocare fundamentală pentru Israel, care trebuie să găsească un echilibru între respectarea diversității interne și asigurarea securității naționale. Modul în care această problemă va fi gestionată va avea implicații nu doar pentru comunitatea ultra-ortodoxă, ci și pentru coeziunea socială și politica națională.

De asemenea, în plan politic, propunerea privind dreptul armatei de a recruta evrei ultra-ortodocși a fost primită cu entuziasm de unele partide de centru și de dreapta, dar a întâmpinat rezistență din partea facțiunilor care reprezintă interesele comunității ultra-religioase. Negocierile din Knesset continuă, cu o presiune tot mai mare pe liderii politici pentru a găsi o soluție viabilă.

Concluzie

Plecând de la o excepție istorică, problema serviciului militar obligatoriu pentru evreii ultra-ortodocși este acum în prim-planul agendei israeliene. Cu un nivel crescut de tensiune și o societate împărțită, Israelul trebuie să se confrunte cu realități complexe și să identifice un compromis care să păstreze atât securitatea națională, cât și valorile fundamentale ale diversității sale culturale și religioase.

Pe măsură ce situația evoluează și noi decizii sunt așteptate, rămâne de văzut cum va naviga statul israelian în această dilemă ce atinge inima identității și responsabilității cetățenești.

---

Reportaj realizat de Claire Duhamel, în colaborare cu Josh Vardey.