Emil Dumitru (MADR): România primește anual 700.000 de cereri de plată în valoare de 2,1 miliarde euro, dar are deficit comercial agroalimentar de 3,47 miliarde euro

România înregistrează anual aproximativ 700.000 de cereri unice de plată pentru sprijinul direct în agricultură, totalizând circa 2,1 miliarde de euro, a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Cu toate acestea, bilanțul comercial pentru produsele agroalimentare înregistrează un deficit semnificativ, de peste 3,47 miliarde de euro, evidențiind probleme structurale profunde în sectorul agricol românesc.

Agricultura românească, o piață „cu două sau chiar trei viteze”

În cadrul lansării celei de-a doua ediții a „Cartei Albe a Agriculturii din România”, Emil Dumitru a subliniat că dintre cele aproximativ 700.000 de cereri de plată, doar 86.000 provin de la companii fiscal înregistrate, restul fiind persoane fizice. Această realitate conturează o agricultură fragmentată, cu o disparitate clară între formele organizate și fermele individuale, ceea ce generează un sistem cu „două sau chiar trei viteze”.

„Trebuie să dezvoltăm politici fiscale sustenabile care să îi ajute pe fermieri să acceseze fondurile europene din Pilonul 2 al FEADER pentru proiecte de investiții, dar și să creăm o competiție echitabilă pe piața agroalimentară românească”, a precizat oficialul MADR.

Deficitul comercial – o provocare transformată în oportunitate

România se situează pe locul cinci în Uniunea Europeană după suprafața agricolă totală, însă capacitatea sa de a valorifica această poziție este pusă sub semnul întrebării din cauza structurii actuale a sectorului și a deficitului comercial.

Emil Dumitru crede că acest dezechilibru poate deveni un avantaj dacă viitorul Plan Național Strategic va prioritiza un „meniu de măsuri bine calibrate”, care să permită României să devină un actor regional important în segmentul produselor alimentare.

Exemple concrete privind finanțările în agricultură

El a adus în discuție experiența personală din mandatul anterior, când a gestionat un buget de 1,31 miliarde de euro pentru investiții în utilaje agricole, finanțând doar 1.069 de beneficiari, cu o valoare medie a proiectelor de 550.000 de euro și o intensitate a sprijinului de 81%. Aceasta arată că fondurile alocate au fost concentrate către un număr restrâns de actorii, în timp ce nevoile de finanțare ale agricultorilor în general rămân foarte mari.

Pentru a crește competitivitatea la nivel național, Dumitru sugerează stimularea asociării fermierilor, dar într-un mod voluntar și susținut prin măsuri coerente. În acest sens, s-ar putea transfera unele sume din plățile directe din Pilonul 1 către Pilonul 2 dedicat dezvoltării rurale și investițiilor.

Provocarea fermierilor persoane fizice

Un alt punct critic vizat de secretarul de stat este faptul că pe Pilonul 1 România plătește anual aproximativ 474 de milioane de euro către peste 38.000 de fermieri persoane fizice care nu sunt înregistrați fiscal. Acești agricultori primesc, în medie, peste 5.000 de euro fiecare, deși sunt discrepanțe majore în ceea ce privește organizarea și productivitatea.

„Tot acest sprijin acordat fără o bază fiscală și organizată creează o concurență neloială și impredictibilitate în lanțul agroalimentar”, a subliniat Dumitru. El consideră că fermierii care depășesc pragul de 5.000 de euro în plăți directe ar trebui să fie înregistrați fiscal și integrați într-o formă organizată de producție.

Secretarul de stat a insistat asupra faptului că reformele structurale sunt imperios necesare și că doar prin măsuri asumate, chiar dacă unele nu sunt populare, România poate depăși provocările actuale ale agriculturii.

Implicarea fermierilor în deciziile APIA – o recomandare inspirată din Franța

Dumitru a mai propus includerea fermierilor în procesul decizional al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), urmând modelul francez, unde asociațiile agricole sunt parte integrantă a administrației decizionale, contribuind la îmbunătățirea calității actului administrativ.

„Nu trebuie să vorbim doar de absorbția fondurilor europene, ci de modul în care investim acești bani vitali pentru corectarea problemelor profunde structurale din agricultură”, a explicat el.

Conclusion – Perspective și pași de urmat

România, cu dimensiunea sa agricolă importantă și potențialul ridicat, ar trebui să devină un lider regional în domeniul agroalimentar, însă pentru asta este nevoie de reforme ambițioase, politici fiscale mai eficiente, sprijinirea asociativității și o mai bună integrare a fermierilor în structurile administrative.

Lansarea celei de-a doua ediții a „Cartei Albe a Agriculturii” de către IMM România își propune să tragă un semnal de alarmă, dar și să identifice căi concrete de dezvoltare și oportunități pentru viitorul agriculturii românești.

---

Sursa foto: Agrointel.ro
Articol redactat pe baza declarațiilor lui Emil Dumitru și informațiilor publicate de Economica.net