Din punct de vedere științific, COP30 a fost un eșec total
La finalul summitului COP30, care a avut loc weekendul trecut, concluziile au fost catalogate drept un eșec științific, susține un cercetător de top în domeniul schimbărilor climatice. Johan Rockström, directorul Institutului de Cercetare pentru Impactul Climatic din Potsdam (PIK), unul dintre cele mai prestigioase centre de cercetare ecologică din lume, a împărtășit această opinie în cadrul unui interviu acordat FRANCE 24.
Deși summitul a adus o decizie importantă privind creșterea finanțării pentru sprijinirea țărilor vulnerabile în adaptarea la fenomene meteorologice extreme, lipsa unor măsuri clare încheiate privind eliminarea treptată a combustibililor fosili și consolidarea planurilor naționale de reducere a emisiilor a fost remarcată cu dezamăgire. Zeci de națiuni solicitaseră explicit aceste elemente, considerate esențiale pentru atingerea obiectivelor climatice globale.
Sprijin financiar insuficient pentru marile provocări climatice
Adoptarea unor fonduri suplimentare menite să ajute statele cele mai afectate de schimbările climatice a fost un aspect pozitiv, însă Johan Rockström pune în balanță faptul că acest pas nu aduce un progres suficient. Adaptarea la efectele actuale, cum ar fi inundațiile, seceta sau furtunile tot mai violente, este vitală, însă fără reducerea emisiilor la nivel global, aceste eforturi vor fi catastrofale pe termen lung.
PIK, condus de Rockström, este reputat pentru studiile sale aprofundate privind modul în care activitățile umane accelerează încălzirea globală și, implicit, intensifică dezastrele naturale. Institutul a anticipat încă de anul trecut că lipsa unor acțiuni ferme pentru eliminarea combustibililor fosili va determina depășirea țintelor climatice stabilite prin Acordul de la Paris.
Lipsa unui angajament clar privind combustibilii fosili
Deși reprezentanții COP30 au declarat intenția de a „reduce progresiv” utilizarea cărbunelui și a petrolului, aceste formulări rămân vagi și nu impun un cronometru clar pentru eliminarea treptată a acestor surse de energie poluante. Astfel, nu s-a avansat spre adoptarea unor planuri concrete care să limiteze emisiile și să prevină creșterea temperaturii globale cu peste 1,5 grade Celsius.
Acest punct esențial a fost ridicat de mai multe țări mari emitente, dar și de țările vulnerabile care suferă deja consecințele schimbărilor climatice. Totuși, presiunile politice și interesele economice au paralizat voința colectivă a participanților.
O privire obiectivă asupra COP30
Pentru Rockström, rezultatele COP30 reprezintă mai mult o încetinire a progresului decât o consolidare a acestuia. „Putem spune cu certitudine științifică că summitul nu a adus soluțiile necesare pentru a evita o criză climatică mult mai severă,” a explicat el.
În loc să încurajeze tranziția reală către surse de energie curate și sustenabile, conferința a ratat oportunitatea de a institui măsuri obligatorii, preferând să lase în continuare efemeră responsabilitatea statelor de a-și îmbunătăți planurile de reducere a emisiilor.
Această stare de fapt pune în pericol nu doar obiectivele climatice globale, ci și securitatea economică și socială a milioane de oameni, expuși unor riscuri crescute ca urmare a unui climat tot mai instabil.
Concluzii și perspective
Deși COP30 a reușit să strângă mai multe resurse financiare destinate adaptării, lipsa unor măsuri stricte pentru încheierea dependenței de combustibili fosili reprezintă un semnal negativ pentru comunitatea științifică și activiștii de mediu.
Johan Rockström subliniază că viitoarele întâlniri internaționale trebuie să fie mai convingătoare și mai precise dacă dorim să evităm catastrofe climatice ireversibile. În caz contrar, eficacitatea acordurilor și summiturilor va fi pusă sub semnul întrebării, iar acțiunea climatică globală va continua să rămână insuficientă.
