Din culisele retailului local: predominanța mărcilor proprii de origine străină și creșterea adaosurilor comerciale după 2020

Piața retailului alimentar din România prezintă nu doar o dinamică intensă, ci și o serie de provocări legate de structura produselor comercializate și de evoluția prețurilor. În ultimii ani, mai exact de la începutul anului 2020 până în semestrul I al anului 2025, Consiliul Concurenței a monitorizat atât ponderea produselor românești vs. cele de proveniență externă, cât și modificările adaosurilor comerciale aplicate de retailerii locali. Rezultatele sunt interesante și cu implicații importante pentru consumatori, producători și comercianți.

Produsele de marcă proprie: mai multe provenind din străinătate decât cele românești

O constatare semnificativă indică faptul că produsele comercializate sub mărcile proprii ale retailerilor sunt într-o proporție ușor mai mare importate, față de cele românești. Practic, deși în totalitatea produselor vândute pe piața locală predomină cele autohtone, în categoria mărcilor proprii, produsele de proveniență străină au o pondere superioară. Acest aspect reflectă o tendință de extindere a importurilor sub brandurile retailerilor și poate influența atât producția autohtonă, cât și percepția consumatorului asupra ofertei locale.

Creșterea adaosurilor comerciale și efectul „waterbed”

În analiza evoluției adaosurilor comerciale, raportul Consiliului Concurenței relevă o creștere generală a acestora în perioada 2020 – 2025, cu o accelerare semnificativă în 2023. Această ajustare a prețurilor este explicabilă prin mai mulți factori, printre care se numără costurile logistice în creștere (energii, salarii, carburanți), dar și un fenomen cunoscut în literatură ca „efectul waterbed”. Acesta descrie modul în care pierderile de profit asociate plafonării adaosurilor la anumite produse de bază au fost compensate prin majorarea prețurilor la alte categorii de produse, atât alimentare, cât și nealimentare. Astfel, deși consumatorul a beneficiat pe termen scurt de prețuri plafonate la alimente de bază, în alte segmente prețurile au urcat.

Impactul plafonării și riscurile pe termen lung

Plafonarea adaosurilor comerciale a fost introdusă ca o măsură temporară, menită să ajute consumatorii în contexte excepționale, precum crize economice sau dezechilibre majore între cerere și ofertă. Conform Legii concurenței, astfel de măsuri sunt justificate doar în astfel de situații și au un termen maximal de aplicare de doi ani. Cu toate acestea, plafonarea a fost prelungită dincolo de acest termen legal, ceea ce poate duce la reechilibrări incomode pentru retaileri. Adaptările acestora pot genera dezechilibre în lanțurile de producție sau în alte segmente ale pieței, cu potențiale efecte negative asupra concurenței.

Adaosurile și competitivitatea mărcilor proprii

Analiza a mai arătat că în 79% din cazurile studiate, produsele de marcă proprie au fost comercializate la prețuri mai mici decât cele similare oferite de furnizori. Retailerii au aplicat și adaosuri comerciale mai mici în 70% din aceste situații, ceea ce indică o anumită strategie competitivă pentru promovarea propriilor branduri. Totuși, pe ansamblu, adaosurile pentru mărcile proprii pot fi mai mari la nivel general, inclusiv în cazul produselor românești, ceea ce complică tabloul costurilor pentru consumatori.

Concentrarea pieței și digitalizarea proceselor de vânzare

Piața retailului alimentar din România a devenit mai concentrată în ultimii ani. Indicele CR3 (cota de piață a celor trei mari retaileri) a crescut de la 60% în 2020 la peste 70% în 2025, iar CR5 a depășit 90%. Această consolidare a sectorului a fost însoțită și de o dezvoltare tehnologică importantă: investițiile în unități self-service au depășit 350 milioane de lei, iar numărul acestor dispozitive a crescut de la sub 1.700 în 2020 la peste 8.500 în primul semestru al lui 2025. Numărul magazinelor dotate cu cel puțin o astfel de unitate a crescut de aproape patru ori, iar concomitent s-a redus și numărul angajaților implicați direct în operațiuni, indicând o tendință de automatizare a proceselor de vânzare.

Concluzii și perspective

Pe scurt, plafonarea adaosurilor comerciale a avut un efect pozitiv imediat pentru consumatori, prin scăderea prețurilor la produsele esențiale. Însă, pe termen mediu și lung, redistribuirea costurilor și adaptarea retailerilor pot crea dezechilibre în piață, influențând concurența și lanțul de producție. De asemenea, predominanța mărcilor proprii de origine străină în portofoliul retailerilor ridică întrebări legate de susținerea producției locale și strategie comerciale.

În contextul unui sector tot mai concentrat și tehnicizat, echilibrul între protejarea consumatorului, a producătorului român și a unui mediu concurențial sănătos devine o provocare esențială pentru autorități și participanții la piață.

---

Surse: Raportul Consiliului Concurenței, Mediafax