Coșmar pentru Ucraina. Planul lui Trump care ar schimba harta europei. Teritorii cedate Rusiei, armata la 50%

Coșmar pentru Ucraina. Planul lui Trump care ar schimba harta europei. Teritorii cedate Rusiei, armata la 50% Sursa poza: ExpressPress

O propunere de pace transmisă Kievului de administrația Trump a reaprins controversele și temerile cu privire la viitorul Ucrainei și echilibrul geopolitic din Europa. Documentul, despre care Kievul spune că ar putea implica cedarea unor teritorii importante către Rusia și reducerea dramatică a capacității militare ucrainene, este privit de autoritățile de la Kiev ca o recunoaștere nejustificată a agresiunii ruse, ceea ce ar putea deschide calea unor noi invazii în regiune.

Detalii esențiale ale propunerii

Potrivit unui înalt oficial ucrainean, citat de AFP, oferta transmisă miercuri prevede acceptarea anexării Crimeei și a altor regiuni ocupate de Rusia. Mai mult, armata Ucrainei ar trebui redusă la aproximativ 400.000 de militari, adică aproape jumătate din efectivele sale actuale. În paralel, Kievul ar fi obligat să renunțe la arme cu rază lungă de acțiune, ceea ce ar slăbi considerabil capacitatea defensivă a țării.

O problema majoră rămâne ambiguitatea sursei și a conținutului exact al planului. Oficialul ucrainean a accentuat că nu este clar dacă este vorba într-adevăr de o inițiativă directă a fostului președinte Donald Trump sau doar de o propunere a unor membri apropiați ai anturajului său. De asemenea, nu există detalii clare privind posibile concesii pe care Rusia ar trebui să le facă în schimbul acestor cedări teritoriale.

O negociere la nivel înalt, dar cu incertitudini

În urmă cu câteva zile, publicația americană Axios a relatat că Statele Unite și Rusia ar negocia în taină un acord pentru încheierea conflictului, informație pe care Kremlinul a evitat să o confirme sau să o comenteze oficial.

Momentan, Rusia deține aproximativ 20% din teritoriul ucrainean și cere oficial recunoașterea anexării a cinci regiuni, alături de condiția ca Ucraina să renunțe definitiv la planurile de aderare la NATO. Pe de altă parte, Kievul solicită prezența de trupe occidentale pe teritoriul său pentru a-și întări apărarea, o cerere considerată de Moscova „inacceptabilă”.

În același timp, un atac sângeros zguduie Ucraina

Surprinzător, această propunere de pace a sosit în aceeași zi în care Ucraina a fost lovită de unul dintre cele mai grave atacuri din acest an. Rachetele rusești au vizat mai multe zone din vestul țării, aflate la mare distanță de linia frontului, în special regiunea Ternopil. Consecințele au fost devastatoare: cel puțin 26 de persoane ucise și 92 rănite, iar două clădiri au fost aproape complet distruse.

Printre victime și răniți se află și tânărul Bogdan, în vârstă de 20 de ani, care este încă dat dispărut. Mama lui, Oksana, a povestit cu durere: „Bogdan, îmbracă-te și ieși afară”, i-a spus ea la telefon înainte de atac. „Mamă, nu-ți face griji, totul va fi bine”, i-a răspuns el. Familia așteaptă încă să afle soarta lui.

Potrivit armatei ucrainene, în acea noapte Rusia a lansat un val masiv de atacuri aeriene: 476 de drone și 48 de rachete, dintre care majoritatea au fost doborâte de contraatacurile defensive.

Reacții internaționale și apeluri pentru solidaritate

Atacul a fost condamnat ferm de lideri occidentali, printre care și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Acesta l-a calificat drept „un război de teroare împotriva populației civile ucrainene”.

În același timp, șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandre Sirski, a subliniat importanța consolidării apărării aeriene, extinderii capacităților de lovire și stabilizării frontului pentru a forța Rusia să accepte un acord de pace echitabil. „Este nevoie de un efort susținut ca să forțăm Moscova să se așeze la masa negocierilor pe baze corecte”, a afirmat Sirski.

Cu toate acestea, vizita secretarului armatei americane, Daniel Driscoll, la Kiev nu a adus clarificări cu privire la propunerea controversată. Mai mult, emisarul american Steve Witkoff nu a fost prezent la discuții, ceea ce a alimentat speculațiile.

Zelenski caută sprijin în Turcia

În încercarea de a strânge noi susțineri și de a facilita reluarea schimburilor de prizonieri de război, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit recent la Ankara cu liderul turc Recep Tayyip Erdogan. Șeful statului ucrainean speră ca aceste discuții să conducă la un progres concret, cel puțin în domeniul umanitar, până la finele anului.


Întreruperea conflictului în Ucraina pare mai departe ca oricând, iar eventualele concesii cerute de propunerea americană a lui Trump sunt contestate vehement la Kiev. Cu un război care continuă să provoace durere și suferință, viitorul țării rămâne incert, iar întreaga Europă privește cu îngrijorare și speranță către evoluțiile de pe teren și de pe masa negocierilor.

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"