Ce spune Nicușor Dan despre Strategia Naţională de Apărare
În contextul lansării în dezbatere publică a Strategiei Naționale de Apărare, Nicușor Dan a oferit un portret detaliat al intențiilor și provocărilor care conturează această inițiativă vitală pentru securitatea României. Președintele a subliniat faptul că acțiunile statului român sunt gândite să protejeze interesele naționale, menținând în același timp angajamentele cu partenerii internaționali, cum ar fi Uniunea Europeană, NATO și Statele Unite.
Strategia văzută prin ochii cetățeanului
Un aspect fundamental pe care l-a evidențiat Nicușor Dan este schimbarea paradigmei în abordarea strategiei de apărare. „Nu ne dorim să apărăm statul ca entitate abstractă, ci cetățeanul care trăiește și activează în acest stat”, a precizat el. Aceasta ridică o întrebare esențială: câtă încredere are cetățeanul în instituțiile statului și cât este dispus să contribuie la protejarea acestora?
Președintele a recunoscut că răspunsul la această întrebare nu este întotdeauna mulțumitor, iar unul dintre obiectivele strategiei este tocmai să reducă decalajul dintre modernizarea societății românești și un aparat administrativ public care nu reușește să țină pasul cu așteptările tot mai ridicate ale cetățenilor.
Context geopolitic schimbat, noi provocări
Strategia Națională de Apărare 2024-2030 se diferențiază de versiunile anterioare prin complexitatea și natura contextului geopolitic actual. Nicușor Dan a subliniat că ordinea internațională tradițională este pusă sub semnul întrebării, observând o creștere a tensiunilor militare la nivel global și o tendință a statelor autoritare de a se consolida, ceea ce reduce puterea instituțiilor internaționale de a menține o ordine bazată pe reguli clare.
O altă dimensiune importantă ține de revoluția tehnologică rapidă care influențează profund puterea militară. Astfel, capacitatea defensivă nu mai este strict legată de valoarea economică sau de investițiile brute în armată, ci și de abilitatea de a integra și opozita tehnologiile de vârf. „Cine nu reușește să țină pasul cu saltul tehnologic va fi sever penalizat, mai mult decât înainte”, a avertizat președintele.
Amenințări hibride: manipularea, sabotajele și schimbările climatice
Nicușor Dan a adresat și provocările tot mai complexe generate de digitalizare. Manipularea și dezinformarea prin intermediul rețelelor sociale sunt considerate riscuri majore. În plus, economia globală a suferit schimbări profunde, incluzând un protecționism accentuat și o luptă dură pentru accesul la resurse critice.
Aceste condiții au dus la o creștere a acțiunilor de sabotaj și perturbare a infrastructurilor critice ale României, o evoluție îngrijorătoare comparativ cu anii precedenți. De asemenea, fenomenul radicalizării și ascensiunea tendințelor antidemocratice, chiar alimentate de actori statali, reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității.
Alte riscuri enumerate includ amenințările transfrontaliere, traficul de droguri, migratia ilegală, dar și impactul accentuat al schimbărilor climatice asupra securității naționale.
Colaborare instituțională și lupta contra corupției
Președintele a evidențiat o vulnerabilitate majoră în administrația românească: lipsa unei colaborări eficiente între instituții și deciziile care nu se bazează pe date concrete. Această fragmentare duce la o viziune dezordonată și o inhibare a inovației în sectorul public.
De asemenea, corupția rămâne o problemă care slăbește atât coeziunea socială, cât și performanța economică și calitatea guvernării. În acest sens, strategia propune o cooperare mai strânsă între instituțiile cu atribuții în combaterea corupției și implicarea serviciilor de informații în colectarea de date relevante, însă fără a interveni în fazele judiciare.
Corectarea mecanismelor legislative și administrative este esențială pentru accelerarea actului de justiție, deoarece întârzierea intervențiilor contracarează lupta anti-corupție, afectând percepția și încrederea publică.
Poziția geografică și oportunitățile României
Mulțumită poziției sale geografice, România are șansa de a deveni un punct de conexiune strategic între Europa și Asia, cu condiția menținerii stabilității în regiunea Mării Negre. Pe de altă parte, creșterea cererii globale pentru echipamente militare deschide o fereastră oportună pentru industria de apărare locală, care are tradiție, specialiști calificați și companii puternice în domeniul automotive și tehnologie.
Diplomația comercială joacă un rol esențial, iar valorizarea potențialului sectorului privat este văzută ca o direcție prioritară. Totodată, stoparea evaziunii fiscale a fost încadrată de Nicușor Dan ca o veritabilă problemă de securitate națională, subliniind legătura directă dintre economie și stabilitatea statului.
Prin această abordare amplă și integrată, Strategia Națională de Apărare reflectă necesitatea adaptării României la un peisaj global dinamic și periculos, dar și angajamentul ferm pentru protecția și binele cetățeanului român. Nicușor Dan a încercat astfel să aducă în prim-plan o viziune modernă, orientată spre dialog și colaborare, fundamentată pe încrederea în comunitate și performanța instituțională.
Articol redactat pe baza declarațiilor președintelui Nicușor Dan și informațiilor furnizate de Agerpres, în cadrul dezbaterii Strategiei Naționale de Apărare a României.
