Ce se va întâmpla cu preţurile anul acesta şi în primele şase luni din 2026 – Anunţ de la BNR

Ce se va întâmpla cu preţurile anul acesta şi în primele şase luni din 2026 – Anunţ de la BNR

Ce se întâmplă cu prețurile în acest an și în prima jumătate a lui 2026 – Anunț oficial de la BNR

Banca Națională a României (BNR) a revizuit recent prognoza inflației pentru perioada următoare și oferă detalii importante despre evoluția prețurilor pe termen mediu. Potrivit celui mai nou Raport asupra inflației publicat în noiembrie 2025, inflația se va confrunta cu o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, după ce efectele a două șocuri pe partea ofertei vor fi eliminate. După această scădere semnificativă, inflația va continua să scadă, însă într-un ritm mai lent decât cel anticipat anterior. Astfel, se preconizează ca inflația să revină în interiorul țintei BNR abia în primul trimestru al anului 2027, după care va coborî moderat până la finele orizontului de prognoză.

Această traiectorie reflectă și un deficit mai accentuat de cerere agregată decât s-a estimat inițial, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective adoptate începând cu luna august 2025. Aceste politici fiscale vizează consolidarea bugetară pe termen mediu, conform Planului bugetar-structural negociat cu Comisia Europeană și în acord cu procedura privind deficitul excesiv.


Incertitudini și riscuri pe termen mediu

Deși există o prognoză clară, BNR subliniază că incertitudinile rămân ridicate, în special în privința viitoarelor măsuri de consolidare bugetară ce ar putea fi adoptate pentru a respecta angajamentele europene. În plus, riscuri semnificative sunt generate de contextul extern complicat, dominat de tensiuni comerciale globale și de războiul din Ucraina. De asemenea, creșterea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură în statele Uniunii Europene este un factor de presiune asupra economiei regionale și asupra politicii monetare.

În acest cadru, deciziile băncilor centrale majore, precum BCE și Rezerva Federală a SUA (Fed), împreună cu reacțiile băncilor centrale din regiune, reprezintă elemente cheie care vor influența evoluția inflației și situația economică a României.


Evoluția recentă a inflației și factorii determinanți

Datele prezentate în raportul BNR arată că inflația anuală a crescut ușor în septembrie 2025 la 9,88%, de la 9,85% în august. Această evoluție rezultă din majorarea prețurilor la combustibili și energie, fiind însă contrabalansată în mare parte de scăderi în prețurile alimentelor proaspete (legume, fructe) și produse din tutun.

Pe parcursul trimestrului al treilea din 2025, inflația a făcut un salt de la 5,66% în iunie la 9,88% în septembrie, pe fondul încetării schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică în iulie și majorării TVA-ului și accizelor în august. Aceste două șocuri au dus la scumpiri semnificative ale energiei electrice și, într-o măsură mai mică, a combustibililor. Totodată, inflația de bază (indicator CORE2 ajustat) a accelerat, atingând 8,1% în septembrie de la 5,6% în iunie, reflectând integrarea imediată a creșterilor de taxe în prețurile de consum și un nivel ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

În luna octombrie, inflația anuală a scăzut ușor la 9,76%, în contextul reducerii dinamicei prețurilor la combustibili și al alimentelor proaspete, însă această scădere a fost parțial anulată de creșterea costurilor în sectorul energetic, influențată de scumpirea gazelor naturale.


Evoluția economică și impactul asupra inflației

Activitatea economică a României a înregistrat o creștere bună în trimestrul al doilea din 2025, cu un avans de 1,2%, după o stagnare anterioară. Cererea internă, în schimb, a început să încetinească, mai ales datorită reducerii investițiilor și variației stocurilor, dar consumul gospodăriilor a crescut moderat.

Pe de altă parte, dinamica exporturilor a rămas solidă, iar importurile au scăzut, ceea ce a dus la o reducere vizibilă a deficitului comercial și de cont curent în prima jumătate a anului. În trimestrul al treilea, activitatea a rămas relativ stabilă, iar sectorul construcțiilor a consemnat o creștere importantă, în special în segmentul rezidențial. Industria și sectorul retailului au avut evoluții mai modeste, cu ușoare scăderi în anumite luni.

Pe piața muncii, s-au înregistrat scăderi ale numărului de salariați în economie, dar și o mică reducere a ratei șomajului, care s-a menținut stabilă în primele nouă luni ale anului. Salariile nominale au încetinit creșterea, dar rămân relativ ridicate, iar costurile salariale unitare din industrie au revenit în august la valori de două cifre.


Politica monetară și deciziile BNR

În ședința din 12 noiembrie 2025, Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină rata dobânzii-cheie la 6,50% pe an, precum și nivelul ratelor pentru facilitatea de creditare (7,50%) și pentru depozite (5,50%). De asemenea, au fost păstrate neschimbate ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută.

Aceste decizii au ca scop principal asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu, în paralel cu susținerea unei creșteri economice sustenabile. BNR subliniază importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea reformelor structurale, sprijinite prin absorbția fondurilor europene, mai ales cele din programul Next Generation EU, care pot contrabalansa efectele negative ale consolidării fiscale și ale contextului geopolitic tensionat.


Privind către viitor

BNR monitorizează atent evoluția mediului intern și internațional și este pregătită să folosească toate instrumentele disponibile pentru a menține prețurile sub control, păstrând în același timp stabilitatea financiară a țării.

Următorul raport detaliat despre inflație va fi prezentat în cadrul unei conferințe de presă pe 14 noiembrie 2025, ora 11:00. Viitoarea ședință a Consiliului de Administrație privind politica monetară este programată pentru 19 ianuarie 2026.


Sumar

  • Inflația își va relua scăderea începând cu trimestrul III 2026, dar la un ritm mai lent și de la niveluri mai ridicate decât prognoza anterioară.
  • Este așteptată o creștere mai accentuată a deficitului de cerere agregată în contextul măsurilor fiscale aplicate din august 2025.
  • Incertitudini majore provin din politica fiscală viitoare și din mediul geopolitic extern.
  • Activitatea economică a avut o evoluție mixtă, cu creștere modesta, influențată de consum, investiții, exporturi și importuri.
  • BNR menține ratele dobânzii pentru a susține stabilitatea prețurilor și creșterea sustenabilă.
  • Fondurile europene și reformele structurale sunt vitale pentru echilibrarea perspectivelor economice.

România se află într-un moment crucial, cu măsuri importante luate pentru stabilizarea prețurilor și gestionarea presiunilor inflaționiste, însă cu o necesitate constantă de adaptare la condițiile economice interne și externe în continuă schimbare.

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Marele Cercetător

Marele Cercetător, recunoscut pentru capacitatea sa de a transforma cele mai complicate teorii într-un spectacol de comedie, este un autor celebru care face știința accesibilă și amuzantă pentru toată lumea. Cu un halat de laborator plin de pete de diverse culori și ochelari care mereu cad de pe nas, el reușește să explice legile fizicii prin experimente nebunești și glume spumoase. Fiecare carte a sa este un amalgam de ecuații și râsete, cu pagini pline de anecdote despre eșecurile sale amuzante în laborator și descoperirile accidentale. Marele Cercetător este cunoscut pentru invențiile sale trăsnite, cum ar fi "Robotul care dansează" și "Formula secretă a glumei perfecte. Cu o minte briliantă și un simț al umorului de neegalat, el demonstrează că știința poate fi nu doar educativă, ci și extrem de distractivă. Marele Cercetător este, fără îndoială, geniul hilar al lumii științifice!"