Când e dezlegare la pește în Postul Crăciunului 2025

Postul Nașterii Domnului reprezintă, după Postul Paștelui, cea de-a doua perioadă de post ca importanță și durată în calendarul ortodox românesc. Anual, în data de 14 noiembrie, Biserica Ortodoxă îl cinsteste pe Sfântul Apostol Filip, marcând în același timp și momentul „lăsatului secului” – adică începutul postului de Crăciun. Dacă această zi de 14 noiembrie cade într-o zi de miercuri sau vineri, zilele tradițional de post, Lăsatul Secului se mută cu o zi mai devreme, pe 13 noiembrie. Astfel, în 2025, când 14 noiembrie e vineri, Postul Nașterii Domnului începe oficial joia, pe 13 noiembrie.

Durata postului și regulile principale

În 2025, Postul Crăciunului se întinde pe 41 de zile, începând practic de sâmbătă, 15 noiembrie, și culminând cu Ajunul Crăciunului, miercuri 24 decembrie. Această sărbătoare a postului a fost extinsă cu o zi în plus, datorită faptului că 14 noiembrie este zi de vineri, zi tradițională de post. De-a lungul acestor săptămâni, credincioșii trebuie să se abțină de la consumul cărnii, ouălor și produselor lactate, dedicându-se rugăciunii și înfrânării.

Postul face trimitere la episodul biblic când Moise a petrecut 40 de zile pe Muntele Sinai, pregătindu-se să primească Tablele Legii de la Dumnezeu. Prin această analogie, Biserica dorește ca fiecare credincios să se pregătească sufletește și trupește pentru venirea lui Iisus Hristos, curățindu-și inima prin post și rugăciune.

Zilele stricte și dezlegările permise

Conform rânduielilor bisericești, cele mai stricte zile din timpul Postului Crăciunului sunt miercurea și vinerea, când se evită nu doar carnea, ci și alimentele gătite cu untdelemn și consumul de vin. În aceste zile, bucatele sunt, de regulă, simple: legume fierte sau hrană uscată, consumate după ora 15:00-16:00.

Cu toate acestea, există și excepții. Dacă într-una din aceste zile stricte cade o sărbătoare importantă cu Doxologie mare, atunci Biserica permite consunudul de untdelemn și vin, dar doar o singură masă. Mai mult decât atât, în zilele când se oficiază o Priveghere pentru un sfânt sau când e sărbătorit hramul bisericii într-o zi de miercuri sau vineri, se face dezlegare și la pește. Pe de altă parte, în zilele de marți și joi, este permis untdelemnul și vinul, iar dacă o mare sărbătoare cade într-una din aceste zile, dezlegarea se extinde și la pește.

Ce înseamnă, de fapt, „dezlegarea la pește”?

Expresia „dezlegare la pește” înseamnă acordarea permisiunii de a consuma pește chiar în zilele de post. Aceasta regulă este bazată pe tradiția ortodoxă veche, atestată încă din secolul al V-lea în Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfințit, un document fundamental al monahismului răsăritean.

Peștele are o semnificație profund teologică și simbolică: literele grecești din cuvântul „Ιχθυσ” (Ihtys) reprezintă inițialele expresiei „Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”. Amintește că Iisus a numit unii dintre apostolii săi „pescari de oameni” și a folosit imagini din pescuit pentru a vorbi despre Împărăția Cerurilor, simbolizând astfel misiunea creștină.

Rolul duhovnicesc al zilelor cu dezlegare

Zilele cu dezlegare la pește nu sunt văzute ca abatere de la post, ci ca o alinare duhovnicească, oferind credincioșilor o pauză binevenită. Pe perioada Penticostarului (de la Paște până la Duminica Tuturor Sfinților), miercurea și vinerea se postește cu dezlegare la pește. În Postul Nașterii Domnului, de când începe prin praznicul Intrării Maicii Domnului în Templu, sâmbăta și duminica sunt zile cu dezlegare la pește, iar marile sărbători precum Buna Vestire sau Intrarea Domnului în Ierusalim vin și ele cu dezlegare.

Peștele, un simbol creștin antic

Simbolul peștelui este întâlnit încă din primele veacuri ale creștinismului, fiind gravat pe catacombe, sarcofage și obiecte funerare. În timpul persecuțiilor din primele secole, creștinii foloseau simboluri discrete pentru a-și arăta credința fără a-și pune viețile în pericol. Peștele a fost ales pentru legătura sa biblică cu Mântuitorul și pentru semnificațiile sale teologice profunde.

În România, descoperiri arheologice, cum ar fi celebra gemă de la Potaissa/Turda, ilustrează prezența unor simboluri creștine vechi, confirmând legătura strânsă dintre credință și simbolurile sale, cum este peștele.

Calendarul dezlegărilor la pește în Postul Crăciunului 2025

În mod obișnuit, Biserica acordă dezlegări la pește de sărbători mari, praznice împărătești, onorând Maica Domnului sau marii sfinți, precum și în zilele de weekend – sâmbăta și duminica – până pe 20 decembrie. Unele eparhii pot avea și tradiții locale care adaugă dezlegări suplimentare.

Este important să menționăm că în unele rânduri greșit se crede că peștele poate fi consumat în orice zi de post. De aceea, Biserica recomandă să urmărim cu atenție calendarul bisericesc oficial, care indică clar zilele cu dezlegare la pește prin simboluri sau mențiuni speciale. Astfel, credincioșii pot respecta cu strictețe și evlavie rânduielile postului.

Zile cu dezlegare la pește în noiembrie și decembrie 2025

În noiembrie și decembrie 2025, zilele cu dezlegare la pește vor include sâmbetele și duminicile din perioada postului, precum și datele când se prăznuiesc sărbători importante marcate în calendar cu cruce roșie. Acestea sunt momentele în care rostul și bucuria postului se împletesc, oferind o încurajare duhovnicească credincioșilor în așteptarea Nașterii Domnului.


Urmează să consultăm calendarul ortodox actualizat și să fim atenți la anunțurile parohiilor pentru a respecta întru totul rânduielile Postului Crăciunului și dezlegările exacte la pește din 2025. Astfel, pregătirea noastră spirituală va fi în armonie cu tradițiile sacre și cu duhul autentic al credinței ortodoxe.

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Marele Gânditor

Marele Gânditor, cunoscut pentru capacitatea sa uimitoare de a se pierde în gânduri timp de ore întregi, este un scriitor celebru care a reușit să îmbine filozofia profundă cu umorul savuros. De la întrebări existențiale precum "De ce pâinea se arde doar pe o parte?" până la dileme cotidiene precum "Cât de multă pizza este prea multă?", el explorează misterele vieții cu o pană în mână și un zâmbet ironic pe buze. Operele sale sunt pline de glume subtile, jocuri de cuvinte și observații hilare care te fac să râzi și să gândești în același timp. Marele Gânditor nu doar că inspiră, dar și distrează, devenind astfel un adevărat maestru al cuvintelor și al râsetelor.