Avertisment dur din partea guvernatorului Isărescu: „Inflația urcă, consumul scade, iar investițiile stagnează”

În cadrul ultimei sale declarații publice, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a tras un semnal de alarmă privind dinamica actuală a economiei românești. Conform spuselor sale, inflația continuă să urce semnificativ, în timp ce consumul gospodăriilor înregistrează o scădere notabilă, iar investițiile economice se mențin într-un stadiu de stagnare, ceea ce pune în pericol redresarea economică pe termen mediu.

Factorii principali ai creșterii inflației

Isărescu a punctat că în ultimele luni a fost o combinație de factori care a determinat avansul prețurilor. Liberalizarea tarifelor la electricitate, care a eliminat plafonul tarifar în luna iulie, a avut un impact direct asupra inflației, adăugând aproximativ 2,3 puncte procentuale la rata anuală a acesteia. Totodată, modificările operate în august în cotele de TVA, precum și majorările accizelor, au contribuit substanțial la această evoluție. În paralel, creșterea costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor, a amplificat presiunile inflaționiste.

Guvernatorul a mai explicat că anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au crescut, ceea ce a menținut o dinamică ridicată a prețurilor în economia reală.

Impact diferit pe segmente de piață

Efectele modificării TVA nu au fost uniforme în toate sectoarele. La produsele proaspete, cum sunt legumele și fructele, creșterea TVA nu s-a reflectat imediat în prețuri. Isărescu a detaliat că acest fenomen se datorează supraofertei sezoniere, în special vara, când producătorii preferă să accepte marje mai mici pentru a-și vinde marfa.

În schimb, la combustibili, aproximativ jumătate din creșterea de prețuri generată de TVA a fost vizibilă la pompă. Mai mult, energia electrică și gazele naturale au înregistrat scumpiri chiar mai mari decât cele justificate de majorarea TVA aplicată mot-a-mot. De asemenea, prețurile serviciilor și ale produselor alimentare procesate au crescut mai mult decât anticipațiile legate strict de ajustările fiscale.

Evoluția consumului și a salariilor

În ciuda accelerării inflației, Isărescu a subliniat existența unor factori care limitează creșterea prețurilor. Astfel, încă din vară, dinamica anuală a salariilor a început să încetinească, fiind influențată inclusiv de înghețarea veniturilor în sectorul public.

Mai mult, mediul economic incert îi face pe angajatori să fie precauți în ceea ce privește noi angajări, în timp ce automatizarea și robotizarea accelerează reducerea necesarului de forță de muncă.

Acești factori s-au tradus în scăderea evidentă a consumului populației, tendință care s-a manifestat clar încă din trimestrul al doilea și continuă să se mențină în perioada toamnei.

Situația creditării și investițiilor

În plan financiar, guvernatorul remarcă că doar creditele noi de consum și împrumuturile pentru locuințe continuă să aibă un nivel pozitiv vizibil. În schimb, tabloul investițiilor este profund îngrijorător. Formarea brută de capital fix este în declin, atât în ceea ce privește investițiile generale, cât și în sectorul construcțiilor, ceea ce împiedică perspectivele unei creșteri economice robuste.

Isărescu a insistat asupra importanței creșterii absorbției fondurilor europene, care ar putea compensa atât scăderea investițiilor, cât și cea a cererii de consum. Fondurile europene, în opinia sa, pot oferi un impuls important, mai ales prin susținerea consumului de tehnologii moderne.

Modernizarea economică, o provocare urgentă

Un aspect critic evidențiat de guvernator este nivelul tehnologic al economiei românești, care rămâne printre cele mai scăzute din Europa, inclusiv în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est. El a menționat faptul că România, în multe privințe, se află aproape pe ultimul loc în această ierarhie.

În acest context, banii din fondurile europene pot accelera procesul de modernizare, iar potențialul pentru anul viitor este semnificativ. Potrivit lui Isărescu, intrările proiectate de aceste fonduri și efectele lor asupra creșterii economice pot fi foarte mari.

Evoluția situației externe și financiare

Pe plan extern, Banca Națională remarcă o reducere a deficitului comercial în trimestrul al doilea al anului, influențată în special de creșterea exporturilor către țări din afara Uniunii Europene și de scăderea importurilor, în conformitate cu cererea internă mai redusă.

După turbulențele de pe piața financiară din luna mai, situația pare să fi început să se stabilizeze, cu intrări de capital care au compensat ieșirile anterioare. Isărescu a menționat chiar că prima de risc pentru datoria pe termen lung a României a scăzut sub nivelul similar din Ungaria, semn că percepția investitorilor asupra riscului suveran s-a îmbunătățit.

Perspective și provocări externe

Guvernatorul avertizează însă că mediul extern devine mai puțin favorabil pentru economia românească. Principalii parteneri comerciali ai României manifestă o moderare a ritmului de creștere economică, ceea ce va afecta inevitabil exporturile și producția integrată în lanțul european de valori.

În același timp, Banca Centrală Europeană estimează o temperare a inflației în zona euro și o relaxare graduală a politicii monetare, evoluții ce vor influența indirect și economia românească.

---

În concluzie, avertismentul lansat de Mugur Isărescu este clar: România se confruntă cu o creștere a inflației, însă consumul în scădere și investițiile stagnante reprezintă semnale de alarmă care cer măsuri urgente, în special o mai bună absorbție a fondurilor europene și accelerarea modernizării economice.