„Avem o adevărată Linie Maginot”. Mitul neputinței României în fața Rusiei, desființat de fostul șef al armatei române
Sursa poza: ExpressPress
„Avem o adevărată Linie Maginot”. Mitul neputinței României în fața Rusiei, dezmințit de fostul șef al armatei române
Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major General al Armatei Române, clarifică în cadrul unui interviu publicat de „Adevărul” care sunt adevăratele puncte forte ale apărării României și vulnerabilitățile care necesită atenție sporită. Contrar unei opinii larg răspândite în spațiul public, generalul afirmă că România dispune de o adevărată „Linie Maginot”, o barieră strategică defensivă robustă, care ar face aproape imposibil un atac direct în anumite zone sensibile.
Poarta Focșanilor – o fortificație cheie subevaluată
Dezbaterea privind vulnerabilitatea României în fața unei posibile agresiuni rusești a fost intensă în anii recenți. În această ecuație, linia fortificată Focșani – Nămoloasa – Galați, denumită și Poarta Focșanilor, este adesea menționată drept punct critic al țării. Un studiu comun din 2019 realizat de think-tank-ul american Centre for the Study of New Generation Warfare și New Strategy Center din România arată că această linie reprezintă un teren operațional deosebit de important, funcționând ca o pâlnie strategică dinspre nord și oferind un teren favorabil pentru manevrele blindate. În același timp, cercetătorii argumentează că, în condiții nefavorabile, această zonă ar putea constitui o capcană operațională, limitând opțiunile de retragere.
O comparație istorică: Linia Maginot a României
Un episod emblematic pentru această linie defensivă datează din 1944, când, după distrugerea forțelor Axei în Europa de Est, au existat voci care au susținut că armata română — eventual sprijinită de aliații occidentali — ar fi putut să încetinească ofensiva sovietică pentru aproximativ șase luni. Acest interval ar fi permis forțelor aliate din vest să înainteze și să preia controlul strategic al zonei, evitând astfel dominația sovietică. Însă, schimbarea politică majoră din 23 august 1944 și dinamica rapidă a conflictului au împiedicat verificarea acestei teorii. Linia Focșani – Nămoloasa – Galați a fost adesea comparată cu celebra Linie Maginot franceză, recunoscută pentru robustețea sa defensivă, nefiind cucerită direct de nicio forță inamică.
Contextul actual: amenințarea Rusiei și poziționarea României
La peste opt decenii distanță, România simte presiunea unei Rusii agresive, manifestată prin metode de război hibrid, atacuri informaționale și exerciții militare din apropierea granițelor. Diverse voci europene pun în gardă asupra faptului că dacă Rusia lui Vladimir Putin va identifica puncte slabe în apărarea NATO, ar putea încerca să le exploateze prin acțiuni militare similare celor din Ucraina. Într-un astfel de scenariu, posibile puncte de atac ar fi fie coridorul Suwalki din Polonia, fie nord-estul României, prin Poarta Focșanilor, existând chiar și o variantă mai puțin discutată, un atac naval asupra litoralului românesc.
Opinia fostului șef al armatei: Linia Maginot românească este inexpugnabilă
Generalul Ștefan Dănilă, care a condus armata română între 2011 și 2015, respinge ideea că Poarta Focșanilor reprezintă o vulnerabilitate majoră. El consideră această zonă drept un sistem defensiv ferm și eficient, comparabil cu celebra Linie Maginot, și afirmă fără echivoc că un atacator ar alege cu siguranță o altă direcție. „Este o mare eroare să credem că vom fi atacați prin această zonă. Ideea aceasta a fost eliminată din toate planurile strategice. Este pur și simplu inadecvată”, punctează generalul.
El aminteste și momentul din 1944, când România avea un front important pe nord, pe direcția Târgu Neamț – Pașcani, o linie de apărare solidă. „Dacă ne gândim la viitor, este greu de înțeles de ce cineva ar alege acum să atace pe linia Focșaniului. Pentru mine, Poarta Focșanilor este mai degrabă o poveste decât o realitate militară în prezent.”
Imposibilitatea unei surprize strategice
Generalul Dănilă subliniază că un eventual atac masiv al Rusiei asupra României ar fi extrem de dificil de realizat fără detectarea din timp a mișcărilor militare. „Oricât ne-am preocupa, este aproape imposibil să fim luați prin surprindere de o ofensivă de o asemenea amploare. Rusia este la o distanță semnificativă, iar mutarea forțelor armate necesită timp, iar NATO are capacități puternice de monitorizare și reacție”, explică fostul comandant.
Mai mult, România, membră NATO și a Uniunii Europene, nu se află singură în fața amenințărilor militare: „Polonia, statele baltice și alte țări vecine au luat deja măsuri stricte de apărare și găzduiesc trupe aliate”, completează generalul.
Ce pași trebuie urmați pentru securitate sporită?
În contextul actual, generalul Dănilă avertizează că România trebuie să-și prioritizeze dezvoltarea unor sisteme moderne de apărare civilă și militară, precum adăposturi antinucleare și anti-aeriene, sisteme avansate de detecție și contracarare a dronelor și a războiului electronic, precum și întărirea apărării litoralului.
De asemenea, el respinge ideea că România ar fi nepregătită sau neîncrezătoare în propriile forțe și în sprijinul aliat. „Suntem departe de perioada Războiului Rece. Acum există planuri comune de apărare, iar solidaritatea cu aliații noștri este reală și eficientă”, afirmă generalul.
Perspective și provocări viitoare
Privind spre viitor, generalul Dănilă estimează că tensiunile dintre NATO și Rusia vor continua să existe, însă mai degrabă pe terenul confruntărilor non-violente – atacuri cibernetice, influențare politică, campanii de dezinformare – decât prin conflicte militare directe. El respinge termenul de „război hibrid”, considerând aceste acțiuni ca fiind mai degrabă operațiuni non-cinetice și non-letale.
În același timp, timpul actual impune reviste urgente ale strategiei de apărare a României, cu o evaluare riguroasă a riscurilor și alocări eficiente de resurse, ținând cont că nicio țară nu poate acoperi toate amenințările singură.
În concluzie, mitul unei Românii neputincioase în fața unei agresiuni rusești este dezmințit ferm de experiența și analiza unor lideri militari precum generalul Ștefan Dănilă. România dispune de structuri defensive solide, susținute de alianța NATO, iar amenințarea unui atac direct rămâne, pentru moment, una improbabilă, deși pregătirea și adaptarea continuă sunt imperios necesare pentru a face față oricărui risc.
