Australia cedează găzduirea COP31 Turciei, stârnind nemulțumiri în insulele Pacificului

Australia a anunțat cu entuziasm decizia de a transfera organizarea summitului ONU privind schimbările climatice, COP31, către Turcia, percepând acest gest ca pe o „mare victorie”. Totuși, această hotărâre a generat dezamăgire profundă în rândul țărilor insulare din Pacific, care sperau ca rolul de co-gazdă la COP31 să le ofere o platformă mai puternică pentru a-și face auzite revendicările în lupta împotriva schimbărilor climatice. În urma acestei decizii, aceste națiuni pun sub semnul întrebării angajamentul Canberra față de justiția climatică.

Decizia Australiană și motivațiile din spatele ei

Inițial, Australia a fost considerată un candidat puternic pentru a găzdui COP31, în contextul în care țara este unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră per capita și se confruntă totodată cu efectele extreme ale schimbărilor climatice. Cu toate acestea, la mijlocul anului 2024, guvernul australian a făcut un pas surpriză, cedând oficial organizarea summitului către Turcia.

Autoritățile australiene au justificat această alegere prin prisma oportunității de a construi o punte între emisii mari și țările în curs de dezvoltare, considerând că Turcia poate aduce un echilibru valoros în negocieri, reprezentând o economie emergentă cu o amprentă de carbon semnificativă. Totodată, Australia a subliniat că va continua să se implice activ în procesul COP31, chiar și fără a prelua responsabilitatea de a fi gazda oficială.

Impactul deciziei asupra țărilor insulare din Pacific

Pentru numeroase insule din Pacific, care sunt printre cele mai vulnerabile față de fenomene precum creșterea nivelului mării, taifunurile și valurile de căldură, găzduirea COP31 reprezenta o oportunitate strategică de a pune pe agenda mondială poveștile lor și de a mobiliza sprijin internațional concret.

Co-organizarea summitului ar fi fost percepută ca un semnal puternic privind importanța combaterea schimbărilor climatice dintr-o perspectivă justițiară, în care vocile celor mai expuși să fie auzite și incluse în procesul decizional global. Respingerea acestei șanse a generat acum îngrijorări că Australia, regional un actor cheie, nu este pe deplin angajată să sprijine în mod real lupta împotriva crizei climatice la nivelul Pacificului.

Insulele au transmis mesaje critice la adresa guvernului de la Canberra, acuzând lipsa de transparență și de consultare în procesul decizional și exprimând temeri că soluțiile propuse până acum nu iau în calcul nevoile lor urgente în materie de adaptare și reziliență la schimbările climatice.

Turcia – o nouă gazdă a COP31 în prim-plan

Pe de altă parte, Turcia a primit cu deschidere decizia australiană și se pregătește să găzduiască COP31 în 2025. Ankara vine cu un profil interesant, fiind o țară cu emisie semnificativă de gaze cu efect de seră, dar și cu vocația de a construi punți de dialog între emisarii importanți și țările în curs de dezvoltare.

Experții estimează însă că Turcia va trebui să demonstreze ambiții reale în fața comunității globale, mai ales că COP31 va trebui să facă progrese concrete în implementarea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris. Organizarea acestui eveniment într-o țară cu o poziție geopolitică complexă va fi privită cu atenție de membrii internaționali ai negocierilor climatice.

Concluzii și perspective

Decizia Australiei de a ceda găzduirea COP31 este o mișcare cu impact semnificativ, care pune în evidență tensiunile existente între actori regionali și globali în gestionarea crizei climatice. În timp ce Turcia preia frâiele acestui eveniment crucial, vocea și interesele țărilor insulare din Pacific rămân deficitare, continuând să provoace dezbateri și să pună la îndoială legitimitatea eforturilor internaționale dacă acestea nu includ o justiție climatică reală.

Rămâne de văzut dacă, în pregătirea COP31, toate părțile vor reuși să găsească un echilibru capabil să genereze angajamente și rezultate concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice, răspunzând în mod echitabil nevoilor urgente ale celor mai vulnerabile națiuni.