Ancheta distrugerii Nord Stream 2 pune Germania în conflict cu toată lumea
Sursa poza: ExpressPress
Ancheta distrugerii conductei Nord Stream 2 tensionează relațiile Germaniei cu întreaga lume
De mai bine de trei ani, o echipă de detectivi se reunește zilnic în sediul Poliției Federale din Germania, situat în Potsdam, lângă Berlin, pentru a elucida misterul sabotării conductei Nord Stream 2, scrie The Wall Street Journal. Această conductă era o rută esențială prin care Germania importa gaze naturale la prețuri reduse de la Rusia, menținând astfel o legătură economică profitabilă cu regimul condus de Vladimir Putin. Ancheta are însă consecințe politice majore, forțând Germania să se confrunte cu critici și conflicte diplomatice cu mai multe state și chiar cu propriile aliați occidentali.
Consecințele politice ale anchetei: Ucraina în centrul controversei
Ancheta germană diluează sprijinul acordat Ucrainei, țara pe care Germania o consideră responsabilă pentru sabotajul conductei. Relațiile dintre Germania și Rusia au avut momente de apropiere în trecut, în special în timpul mandatelor cancelarului Gerhard Schröder, care după ce și-a încheiat mandatul a lucrat pentru firme rusești. De asemenea, Angela Merkel a fost criticată pentru pozițiile ei percepute ca fiind lipsite de fermitate față de Rusia, iar actualul cancelar Olaf Scholz a fost acuzat că a întârziat semnificativ trimiterea ajutorului militar crucial către Kiev.
Pe aceste fundaluri, situația s-a complicat și mai mult. Polonia a refuzat să extrădeze unul dintre suspecții acuzați de Germania, considerându-l un erou, deoarece distrugerea conductei reprezenta un șoc pentru economia rusă și, implicit, pentru capacitatea de război a regimului Putin. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a jignit indirect ancheta, subliniind că problema nu este sabotajul conductei, ci faptul că ea a fost construită – punând în discuție dependența Germaniei de energia rusească.
În plan intern, opoziția germană, în special partidul AfD, a folosit nemulțumirile publicului legate de creșterea prețurilor la energie pentru a cere reducerea ajutorului acordat Ucrainei, fapt ce complică și mai mult susținerea politică externă. Totodată, un alt suspect ucrainean a fost arestat recent în Italia, iar decizia privind extrădarea sa este așteptată în săptămânile următoare, ceea ce riscă să expună și mai mult rolul Kievului în opinia publică europeană.
Rădăcinile conflictului: Nord Stream 2 între Germania, Rusia și Occident
Conducta Nord Stream 2, ce traversează Marea Baltică pe o distanță de peste 1200 de kilometri, conecta Rusia direct cu cel mai mare consumator din Europa, Germania. Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, a transformat această infrastructură controversată într-un simbol al dependenței energetice și al dilemei geopolitice europene.
Unii aliați occidentali au militat pentru închiderea conductelor, pentru a diminua veniturile Rusiei și a limita fondurile pentru efortul militar al Kremlinului. Germania a adoptat o poziție echilibrată, păstrând în funcțiune Nord Stream 1 și amânând lansarea Nord Stream 2, în ciuda faptului că aceasta din urmă era aproape gata de operare.
Explozia conductelor din septembrie 2022 a stins însă orice dezbatere. Deși oficiali americani și germani au acuzat Rusia că a pus la cale sabotajul, Kremlinul a replicat cu acuzații la adresa Statelor Unite și a Marii Britanii. În schimb, ancheta germană a identificat o unitate ucraineană de elită ca fiind responsabilă, acționând sub comanda generalului Valeri Zalujnîi.
Dezvăluiri ale anchetei germane: identificarea sabotorilor
Procesul de anchetă, început imediat după exploziile din Baltică, a implicat o analiză amănunțită a mijloacelor folosite pentru realizarea atacului: închirierea bărcilor, telefoanelor și numerele de înmatriculare. Astfel, autoritățile germane au emis mandate de arestare pentru membri ai unei unități speciale ucrainene și veterani scafandri experimentați, cu scopul de a reduce veniturile Rusiei și influența economică germană asupra Moscovei.
Printre dovezile cheie s-a aflat o fotografie granulată, realizată de un radar german, cu chipul unui scafandru ucrainean. Utilizând o tehnologie comercială modernă de recunoaștere facială, poliția a găsit rapid identitatea și conexiunile acestuia. Însă, acest efort investigativ nu a fost bine primit de toți partenerii: băiatul era protejat de Polonia și Ucraina, care au facilitat retragerea sa diplomatică.
Printre suspecți: Serhii K., arestat în Italia
Un alt suspect, presupusul lider al operațiunii, a fost localizat în Italia după o serie de investigații riguroase. Printre indicii s-a numărat și analiza pașaportului său, folosit pe un nume fals, tipic pentru operațiunile serviciilor speciale ucrainene. Echipa germană a speculat că ar putea fi o țară în afara UE destinația sa de vacanță sau de muncă, concluzie care s-a dovedit corectă.
Identificat ca Serhii K., un veteran de 46 de ani al Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU), acesta s-a alăturat forțelor speciale în prima zi a invaziei rusești și a condus apărarea aeriană în bătălia pentru Kiev. După ce Germania a emis o alertă „silencioasă” pe pașaportul său, poliția italiană l-a arestat în orașul San Clemente. Apărătorii săi susțin că acțiunile făcute au fost parte a operațiunilor militare legitime pentru apărarea Ucrainei, astfel fiind imun la urmărire penală.
Impactul anchetei: un conflict diplomatic și politic amplificat
Echipa germană este optimistă că dosarul va ajunge în instanță în Germania, iar până la sfârșitul anului judecătorii italieni vor decide asupra cererii de extrădare. Aceasta ar putea fi o soluție de compromis, însă procesul riscă să tensioneze și mai mult relațiile dintre Berlin și Kiev, în contextul sprijinului financiar și militar masiv pe care Germania îl oferă acum Ucrainei.
În plus, presiunile politice asupra cancelarului Friedrich Merz cresc, deși apropiații săi consideră că acesta poate face față impactului intern, în ciuda criticilor opoziției. Publicul german pare să accepte treptat ipoteza responsabilității Ucrainei, mediatizată și prin articolele din presa internațională, precum WSJ.
Cu toate acestea, unii oficiali germani recunosc că reacția diplomatică ar fi fost mai ușor de gestionat dacă ancheta nu ar fi construit atât de solid un dosar care să implice direct autoritățile ucrainene, punând astfel Germania într-o poziție delicată pe scena internațională.
Această investigație amplă asupra distrugerii conductei Nord Stream 2 a zguduit fundațiile relațiilor dintre Germania, Ucraina, Polonia și aliații principali din Occident, reprezentând o criză geopolitică cu efecte de lungă durată pentru securitatea energetică și diplomatică a Europei.
