ANAF îl dă în judecată pe Klaus Iohannis, fostul preşedinte al României
ANAF îl dă în judecată pe Klaus Iohannis, fostul preşedinte al României
Administraţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat o acţiune în justiţie împotriva fostului preşedinte Klaus Iohannis şi a soţiei sale Carmen, continuând o serie de demersuri privind recuperarea sumelor datorate statului pentru un imobil din municipiul Sibiu, aflat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29. Prin această acţiune, Fiscul solicită atât recunoaşterea dreptului de proprietate al statului asupra bunului, cât şi recuperarea despăgubirilor cauzate de lipsa de folosinţă a imobilului în cauză.
Măsuri asigurătorii pentru recuperarea creanţelor
Într-un comunicat recent, ANAF a anunţat că, în condiţiile în care familia Iohannis a refuzat plata voluntară a debitelor rezultate, a cerut instanţei instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor celor reclamaţi, pentru a garanta recuperarea integrală a sumelor datorate Statului Român. „Vor fi întreprinse cu promptitudine toate demersurile legale menite să apere interesele statului”, se arată în comunicatul Fiscului.
La începutul lunii octombrie 2024, ANAF anunţase oficial că a preluat, în conformitate cu prevederile legale, jumătate din dreptul de coproprietate asupra imobilului din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu nr. 29, ca urmare a unei moşteniri vacante, deţinut anterior de familia Iohannis. Preşedintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că până în acel moment nu exista niciun indiciu că soţii Iohannis intenţionau să achite sumele datorate, motiv pentru care Fiscul a decis să iniţieze acţiunea în instanţă şi să solicite măsuri asigurătorii suplimentare.
Dispute privind proprietatea şi plata chiriei
În discuţiile cu ANAF, soţii Iohannis au contestat modalitatea de calcul a sumelor datorate şi s-au opus predării imobilului, afirmând prin avocat că nu deţin cheia pentru acesta şi că, prin urmare, nu pot preda efectiv bunul. Răspunsurile ANAF au clarificat aceste aspecte, însă fără să conducă la un acord. Astfel, instituţia a decis să urmeze calea juridică pentru a-şi recupera prejudiciul.
În septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul făcut de Rodica Baştea, persoana de la care familia Iohannis cumpărase o parte din imobilul contestat. Decizia instanţei a confirmat că imobilul revine statului român, ceea ce întăreşte argumentele ANAF pentru recuperarea sumelor restante.
Sechestrul pe bunuri, o ultimă măsură pentru garantarea recuperării datoriilor
Conform unor date recente, ANAF intenţionează să solicite instanţei punerea sub sechestru a casei în care locuieşte Klaus Iohannis împreună cu soţia sa şi asupra altor bunuri ale celor doi, până când datoria pentru chirii şi penalităţi va fi achitată integral. Pe o perioadă de 16 ani, familia Iohannis a încasat chirii care însumează aproximativ un milion de euro pentru spaţiul comercial pierdut în justiţie, sume la care se adaugă dobânzi şi penalităţi stabilite de un expert independent.
Sechestrul este considerat o măsură necesară pentru prevenirea eventualei înstrăinări a bunurilor de către pârâţi pe durata procesului. Niciun răspuns afirmativ privind esalonarea plăţii datoriei nu a fost primit de la soţii Iohannis, existând doar un schimb continuu de corespondenţă între părţi.
Contextul juridic şi istoric al imobilului
Pe 17 ianuarie 2025, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu a oferit lămuriri după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat motivarea pentru decizia ce a transferat în proprietatea statului un alt imobil din Sibiu, situat pe strada Gheorghe Magheru. Deşi această decizie este distinctă de cea privind imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, ambele componente fac parte din acelaşi conflict juridic legat de proprietate.
Istoricul imobilului din Nicolae Bălcescu este strâns legat de proprietatea familiei Eliseu şi Maria Ghenea (fosta Baştea), ale căror bunuri au fost naţionalizate în anii 1960 de regimul comunist. După Revoluţia din 1989, un descendent, Ioan Baştea, strănepotul Mariei Ghenea, a revendicat drepturile asupra imobilului printr-o hotărâre judecătorească ce a anulat efectele naţionalizării comuniste.
Ulterior, în 1999, familia Iohannis a cumpărat jumătate din imobilul de pe strada Nicolae Bălcescu, cu o sumă simbolică, în baza unei procuri date lui Klaus Iohannis de Ioan Baştea. Această cumpărare a generat, în următorii 17 ani, venituri totale de peste 1,3 milioane lei (aproximativ 260.000 euro), provenite din închirierea spaţiului comercial. Acum, ANAF urmăreşte să recupereze aceste sume, pe lângă dobânzi şi penalităţi, apreciind că în acest timp imobilul a fost folosit fără drept, deşi statul ar fi trebuit să fie proprietar.
Concluzie
Acţiunea iniţiată de ANAF împotriva familiei Iohannis marchează un pas important în asigurarea respectării legii fiscale şi a drepturilor Statului Român asupra proprietăţilor revendicate. Implicarea foştilor demnitari în astfel de litigii reflectă complexitatea proprietăților cu rădăcini istorice tumultoase şi importanţa respectării strictelor reglementări legale în domeniul fiscal şi imobiliar.
Această evoluţie a conflictului juridic şi financiar rămâne un subiect cu atenţie sporită în spaţiul public românesc, ANAF asigurând strict aplicarea normelor în vederea recuperării creanţelor statului.
